“USL a înţeles că trebuie să pună mâna pe Justiţie, pentru a-i scăpa pe corupţi de lege”, spunea, în vara anului trecut, preşedintele suspendat Traian Băsescu. Adrian Năstase şi al său “Trofeu al calităţii” creaseră precedentul periculos. Dacă acest om a putut ajunge în detenţie, niciun inculpat cu pedigree nu mai este în siguranţă.

Pentru a preveni episoade similare, trebuiau luate măsuri. În Justiţie. A existat o tentativă de înlăturare a indezirabililor din C.S.M. A urmat bătălia din U.S.L. pe numirea vârfului Parchetului Public, din care niciuna dintre tabere nu se poate spune că a ieşit pe deplin mulţumită. Soluţia cea mai sigură pare să fi fost identificată într-o alianţă împotriva anticorupţiei. Şi, dacă s-a văzut că nu sunt sorţi depline de izbândă schimbând oameni, s-a trecut la schimbări de legi. A existat şi un plan de rezervă. Pus în aplicare zilele acestea. Cu o largă majoritate parlamentară.

Planul prim a avut în vedere îngenuncherea prin Constituţie a unor instituţii care au dat mari bătăi de cap multor vip-uri politice, în ultimii ani: D.N.A. şi Parchetul General. Una dintre modificările dorite a fi aduse viitoarei Constituţii, asupra căreia căzuseră de acord şi vocile P.S.D., şi cele ale P.N.L., ţintea art. 75 din Legea fundamentală, privitor la modul în care se sesizează Camerele. Visul comun este ca viitoarea Constituţie să permită Senatului să numească sau să aleagă “reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar sau care, potrivit legii, prezintă Senatului rapoarte sau alte dări de seamă privind propria activitate”. Ce ar însemna acest lucru? Că Senatul ar putea numi pe viitor şeful Parchetului General, pe cel al D.N.A., pe cel al D.I.I.C.O.T. – pentru că, prin intermediul Ministerului Justiţiei, aceste instituţii prezintă Parlamentului rapoartele de activitate. C.C.R., însă, a pus, indirect, stavilă acestui vis. Cel puţin pentru o perioadă. În 26 iunie a decis că modificarea Legii referendumului, prin care pragul de prezenţă la vot a fost redus la 30% din numărul persoanelor înscrise pe liste, este constituţională, dar numai în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii. Cu alte cuvinte, U.S.L. nu-şi va putea vedea visul cu ochii. Până la finalul acestui an, nu are cum să fie votată şi adoptată o Constituţie în forma gândită şi modelată după interesele sale de grup.

Acest insucces a fost, totuşi, luat în calcul. Pentru că, în aceeaşi zi, Putere (Guvernul, de această dată) scotea, oficial, din mânecă planul secund. Care bate în aceeaşi zonă, a protecţiei marilor penali în faţa legii. Acest plan secund arată că D.N.A. se va mai putea pronunţa în cauze cu prejudicii care trec de un milion de euro doar în caz de infracţiuni de abuz în serviciu. Cazurile de evaziune fiscală, înşelăciune şi de fraudă vamală cu prejudicii mai mari de un milion de euro vor trece în competenţa Parchetelor. Care e logica? Nu e. Guvernul susţinea că s-a impus această ordonanţă pentru că este nevoie de “concentrarea imediată a întregii capacităţi de acţiune a D.N.A. în realizarea obiectivului pentru care a fost înfiinţată această structură specializată, astfel încât să se asigure continuarea progre-selor în combaterea marii corupţii, luând în considerare faptul că din totalul cauzelor de soluţionat de către D.N.A. aproximativ 30% reprezintă dosarele care au ca obiect infrac-ţiuni de evaziune fiscală, înşelăciune şi fraudă vamală cu un prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a un milion euro”. Adică, brusc, Guvernul Ponta ajunsese la concluzia că, dacă D.N.A. se mai ocupă de cazurile de evaziune fiscală, înşelăciune şi fraudă vamală de 1.000.001 euro, nu-şi mai poate realiza obiectivul pentru care a fost înfiinţată şi pe care l-a bifat cu succes până acum, dovadă stând şi rapoartele MCV pe Justiţie, din ultimii ani. Şi, mai spunea Guvernul în vară, pentru a-şi justifica (justifica este, însă, un fel de a spune, pentru că, ne-a mai dovedit, a vrea şi a putea sunt singurele verbe agreate) hotărârea, prin trecerea competenţei de efectuare a urmăririi penale pentru infracţiunile de evaziune fiscală, înşelăciune şi fraudă vamală mai mici de un milion de euro va fi redusă durata anchetelor. Deşi nu prejudiciul a fost cel care a pus piedici celerităţii proceselor cu miză mare – iar cei care au redactat această ordonanţă ştiu bine acest lucru, iar dl Ponta, în calitate de fost procuror, cu atât mai mult.

Cu siguranţă au ştiut şi deputaţii. Cu toate acestea – sau, poate, tocmai de aceea – în 18 septembrie au adoptat  proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă privind restrângerea competenţei D.N.A. Cu o largă majoritate: 235 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 45 de abţineri.