Se pregăteşte scoaterea S.R.I. de pe orbita anticorupţie?

Melania-CInceaÎn ultimii ani, S.R.I. a devenit un pilon important şi în combaterea marii corupţii. Ceea ce nu i-a adus laude de pe toate palierele puterii. Din contră, în 2012, a fost la un pas de a se trezi cu atribuţiile anticorupţie limitate. În preambulul finalului mandatului prezidenţial, care implică şi încheierea mandatului de preşedinte al C.S.A.T. al lui Traian Băsescu, întrebarea e: va fi păstrată linia anticorupţie a S.R.I. sau va urma scoaterea, într-un fel sau altul, a acestui serviciu de pe orbita anticorupţie?

La două bilanţuri consecutive ale unor instituţii importante, ambele implicate în combaterea marii corupţii, respectiv D.N.A. şi S.R.I., s-au tras semnale de alarmă privind marea corupţie. Au răzbătut îngrijorări la adresa nivelului pe care l-a atins acest fenomen în România, dar şi la adresa presiunilor care se fac pentru a opri din cursul legal dosare de corupţie. La bilanţul D.N.A. pe 2013, imixtiuni in crescendo în treburile Justiţiei reclamau şi procurorul general al D.N.A., Laura Kovesi, şi preşedintele Î.C.C.J., Livia Stanciu. Directorul S.R.I., George Maior, atenţiona – în contradicţie cu vocile Puterii care au scris istorie în „marţea neagră – asupra pericolului pe care îl reprezintă sistemele „profund corupte” la adresa securităţii naţionale. Premierul Victor Ponta s-a limitat să atenţioneze D.N.A. că nu mai vrea scurgeri de informaţii în presă şi că-şi doreşte ca arestările să devină excepţii. Câteva zile mai târziu, la bilanţul S.R.I. – catalogat de preşedintele Traian Băsescu drept un serviciu performant –, directorul instituţiei a vorbit, din nou, despre corupţie ca „vulnerabilitate” la adresa statului. Dl Ponta a lipsit, însă, de la acest bilanţ, deşi Executivul a fost beneficiarul a jumătate dintre cele peste 9000 de informări de anul trecut ale acestui serviciu.

Semnalele de alarmă, trase într-un timp foarte scurt, de către vârfurile unor instituţii implicate în lupta anticorupţie, cu siguranţă nu sunt întâmplătoare. De o perioadă, asistăm la un joc politic periculos pentru statul de drept şi pentru securitatea naţională, un joc ce include presiuni la adresa Justiţiei şi imixtiuni în treburile acesteia, tentaţia de a schimba legi la cererea unor grupuri de interese corupte confruntate cu iminenţa răspunderii penale şi de a desfiinţa instituţii anticorupţie ori tendinţa de a umbla oficial la prerogativele anticorupţie ale altor instituţii. Un exemplu legat de ultimul aspect: în toamna lui 2012, Guvernul se pregătea să modifice Legea 51/1991, privind siguranţa naţională, pentru a limita posibilitatea S.R.I. de a valorifica în instanţă informaţii privitoare la marea corupţie, obţinute pe mandat de siguranţă naţională. Ceea ce ar fi însemnat că şi dosarele de mare corupţie începute ar fi fost compromise. Este un joc al cărui grad de periculozitate e sporit de contextul traversării „unor vremuri ce se arată extrem de complicate pentru evoluţia României, în context regional, internaţional şi, evident, intern”, avertizează dl Maior.

E cert că S.R.I. a început să creeze disconfort în unele cercuri politice, din cauza implicării tot mai accentuate, în ultimii ani, în lupta împotriva corupţiei. Dacă în 2007 – s-a menţionat la bilanţul prezentat zilele trecute –, SRI a trimis instituţiilor de cercetare penală mai puţin de 650 de informări şi sesizări, în 2013 s-a ajuns la peste 3200. Principalii beneficiari sunt D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., instituţii puternic ancorate în lupta cu marea corupţie şi marea criminalitate organizată.

Ieşirea, acum, a directorului S.R.I. cu un bilanţ de activitate pe şapte ani pare să nu aibă ca unic motiv faptul că a fost ultimul bilanţ la care a participat Traian Băsescu, în calitate de şef al statului. Să se fi vrut aducerea încă unei dovezi a eficientei organizări şi coordonări a S.R.I. din partea C.S.A.T., al cărui preşedinte a fost, în aceşti şapte ani, Traian Băsescu, în calitate de şef al statului, căruia dl Maior i-a mulţumit „pentru colaborarea foarte bună şi pentru sprijinul acordat în modernizarea S.R.I.”? Să-şi pregătească George Maior ieşirea de pe această scenă, concomitent cu finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu? Sau să aibă informaţii că, în ciuda performanţelor SRI, sunt unii care nu-l vor considera dezirabil pentru un nou mandat? Deşi a făcut parte din P.S.D., din momentul în care, în toamna lui 2006, a fost propus de Traian Băsescu să conducă S.R.I., George Maior a devenit persona non-grata pentru unele cercuri social-democrate. În 2011, de exemplu, Adrian Năstase îl ironiza public, numindu-l „prizonier la S.R.I.”. Să luăm în calcul şi existenţa unor nume grele din P.S.D., nu puţine, implicate în cazuri de corupţie, la a căror condamnare sau, deocamdată, doar cercetare, s-a ajuns în urma interceptărilor S.R.I. Dar şi faptul că dl Maior este perceput ca pilon important în „sistemul Băsescu”, împotriva căruia Victor Ponta a anunţat că va lupta cât va fi cazul.

Ce se va întâmpla dacă la Preşedinţie – de unde se asigură coordonarea S.R.I., via C.S.A.T., de la care pleacă nominalizarea directorului acestui serviciu – va ajunge dl Ponta, care şi-a dovedit disponibilitatea de a apăra legal corupţi, acceptând schimbarea de legi în funcţie de interese? Va fi păstrată linia anticorupţie a S.R.I. sau va urma scoaterea, într-un fel sau altul, a acestui serviciu de pe orbita anticorupţie?

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS