Plan european de reducere a accidentelor de muncă

ITM Timiş susţine că incidenţa cazurilor de acest fel este în scădere în judeţ

muncitori-in-constructiiComisia Europeană a anunţat zilele trecute elaborarea unui plan menit să garanteze îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi reducerea accidentelor de muncă în Europa. Pe plan local, conform Inspectoratului Teritorial de Muncă, numărul accidentelor de muncă este în scădere, datorită creşterii numărului de controale.

 

4.000 de europeni mor anual în accidente de muncă

În fiecare an, în spaţiul european, peste trei milioane de persoane suferă un accident grav la locul de muncă, 4 000 pierzându-şi viaţa în acest mod. Se poate vorbi despre accident de muncă în momentul în care lucrătorul afectat are nevoie de peste trei zile de concediu medical pentru a se recupera. Aproape un sfert dintre lucrătorii europeni consideră că muncesc în condiţii care reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei lor. Pe lângă suferinţă, aceste accidente generează şi costuri economice importante: numai în Germania, concediile medicale acordate anual duc la o scădere a productivităţii estimată la 3,1% din PIB. Accidentele la locul de muncă şi bolile profesionale au un impact semnificativ şi asupra bugetelor de asigurări sociale.

Un studiu din 2010 arată că fiecare euro investit în prevenirea accidentelor de muncă generează un profit cuprins între 1,29 şi 2,89 euro. De aceea, Comisia Europeană a decis să adopte un plan de măsuri vizând îmbunătăţirea protecţiei lucrătorilor, care îşi propune să ajute întreprinderile mici să se conformeze normelor în materie de siguranţă, să se asigure că inspectorii din domeniu aplică standarde ridicate, să acorde o atenţie specială riscurilor asociate noilor tehnologii şi inovaţii, cum ar fi nanomaterialele, să ţină cont de îmbătrânirea forţei de muncă europene şi să colaboreze cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu alte organisme internaţionale pentru a accelera coordonarea pe probleme de sănătate şi securitate în muncă.

UE va oferi finanţare pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, care se bazează pe consultări cu organizaţii patronale şi ale lucrătorilor din întreaga Europă. Strategia pentru perioada 2007 – 2012, bazată pe un cadru comun de acţiune adaptat la nevoile individuale ale ţărilor membre, a permis o reducere cu aproape 30% a numărului de accidente grave produse la locul de muncă.

În ultimii ani, noile reglementări europene au contribuit la protecţia lucrătorilor europeni împotriva expunerii la agenţi chimici şi câmpuri electromagnetice.

“Anul acesta s-au înregistrat mai puţine accidente de muncă”

Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă susţine că, până la jumătatea acestui an, În Timiş s-au înregistrat mai puţine accidente de muncă, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut.

“Avem accidente de muncă mai puţine, pentru că avem şi controale mai multe. Pe primele şase luni ale acestui an avem cu aproape 70 de acţiuni de acţiuni de control mai multe ca în perioada similară a anului trecut. Avem şi cu 30% mai puţine sesizări, şi indicatorii noştri relevă faptul că a scăzut şi munca la negru. Pe lângă intensificarea controalelor, am crescut numărul întâlnirilor cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu organizaţiile patronale”, ne-a declarat Pavel Kasai, inspector şef al ITM Timiş.

Anul trecut, Timişul a avut peste 100 de accidente de muncă, fiind nominalizat în topul judeţelor cu cele mai multe incidente de acest gen – numărul reprezentând 3,7% din totalul accidentelor de la nivelul ţării. Anul acesta numărul de incidente de acest gen a fost mult mai mic, înregistrându-se sub zece accidente cu grad de gravitate ridicat.

În ceea ce priveşte bolile profesionale, datele provenite de la campania de analize medicale obligatorii gratuite a relevat faptul că multe din afecţiunile medicale ale timişenilor sunt dobândite sau agravate la locul de muncă, oficial doar un număr extrem de mic de cazuri sunt recunoscute ca „boli profesionale.”

Anul trecut, în Timiş, la peste 210.000 de lucrători, au fost înregistrate oficial doar 39 de boli profesionale, şi aceasta pentru că angajatorii au făcut tot ce le stătea în putinţă pentru a demonstra, în cazul în care li se cereau despăgubiri, că respectivele afecţiuni nu au nicio legătură cu locul de muncă.

Print Friendly, PDF & Email