Respectarea angajamentului european și euroatlantic al României, eliminarea capitalismului de stat și accentuarea rolului Justiției, în raport cu care toți cetățenii trebuie să fie egali au fost câteva dintre reperele mesajului transmis, de la Timișoara, de către candidatul PMP la prezidențiale, Cristian Diaconescu. Acesta a avertizat, totodată, asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru România maniera post-sovietică în care reprezentanții actuali ai Puterii înțeleg să se amestece în destinul tuturor instituțiilor, în tentativa lor de a controla absolut orice. 

„Politica a devenit un vector instrumentat pentru a câștiga putere și bani”

Prezidențiabilul PMP Cristian Diaconescu, fostul ministru al Justiției și al Afacerilor Externe, s-a referit la necesitatea cultivării în societatea românească a respectului față de lege și a pledat pentru egalitatea de șanse și pentru responsabilizarea, în egală măsură, a tuturor persoanelor în fața legii, indiferent de calitatea deținută, de simplu cetățean sau de demnitar al statului român.

Acesta a precizat că starea de fapt din România trebuie evaluată cu realism și a apreciat că în trecut, atunci când Guvernele României au lucrat în baza unui set de criterii clare, stabilite în relație cu partenerii externi ai României, lucrurile au evoluat într-o direcție oportună pentru România. Cristian Diaconescu a opinat însă că instalarea unei derute în ceea ce privește angajamentul strategic al României, în contextul geo-politic actual, extrem de complicat, a fost determinat de confiscarea acestui gen de responsabilități de către factorii de decizie de la nivel politic, care nu doresc sau nu se pricep să își subsumeze propriile interese interesului național al României. „Politica a devenit un vector instrumentat pentru a câștiga putere și bani”, a răspuns Cristian Diaconescu, chestionat asupra modului în care s-a ajuns în prezent într-o situație care este caracterizată prin apetitul excesiv manifestat de politicieni exclusiv în direcția dobândirii de putere și influență și prin abandonarea oricăror raportări la orientări doctrinare sau ideologice.

„Cultura responsabilizării politicienilor în alte state este mult mai serioasă”, a adăugat prezidențiabilul PMP, care a apreciat că foarte sus, în capul listei de responsabilități pe care politicienii români trebuie să și-o asume, este asumarea răspunderii pentru orientarea fundamentală pe care aceștia vor să i-o imprime României în continuare. „Cu atitudinea de azi nu am fi devenit membri NATO”, a declarat Cristian Diaconescu, adăugând că „nu avem dreptul să schimbăm parcursul de până în acest moment al României” și că asumarea responsabilității pentru parcursul viitor al țării trebuie să fie făcută cu fermitate, de către reprezentanții clasei politice, întrucât „dacă opțiunea României va fi diferită sau dacă această asumare va fi diferită de standardele familiei occidentale, nu va veni nimeni să ne schimbe”.

„Democrația de butaforie va afecta credibilitatea României”

În context, Cristian Diaconescu avertizează că exhibarea unei „democrații de butaforie”, respectarea selectivă a legii și intenția reprezentanților actualei puteri de a confisca orice instituție de stat, în absența respectării unor standarde minime, vor afecta credibilitatea României, întrucât a face declarații în legătură cu statul de drept doar în fața vicepreşedintelui american Joe Biden, ca simplu exercițiu de retorică, nu păcălește pe nimeni.

„În 2004, în România, exista o atitudine pro-occidentală, pe care o respectau toți, acum ea nu mai există”, declară Cristian Diaconescu, precizând că în perioada premergătoare aderării la NATO Guvernul României acționa într-o zonă de centru, aplicând adesea nu doar măsuri de stânga, ci și multe măsuri de factură liberală, care figurau în acel moment pe” to do list”-ul Cabinetului. Prin opoziție, însă, a relevat fostul ministru de Externe și de Justiție, modul de acțiune din prezent se revendică de la „o cultură post-sovietică, ce pare a fi principalul vector de atitudine al momentului”, caracterizat inclusiv printr-o formă de ambiguizare a discursului public.

Dat fiind că, acum există un alt moment politic și geopolitic, față de cele care au precedat aderarea noastră la NATO și la UE, mai spune Cristian Diaconescu, ceea ce va trebui să facă viitorul președinte al României este diferit de obiectivele care au stat în fața președinților României de până acum. Dacă e să fie analizate doar aspectele ce țin de dinamica forței de muncă, afirmă Cristian Diaconescu, în 2003, se aflau la Roma 43.000 de români, în vreme ce în prezent statisticile oficiale vorbesc de peste 320.000 de români. În acest context, a făcut referire și la situația legată de agresarea, în Franța, a unui cetățean român de etnie romă, precizând că problema trebuie analizată privind cu atenție și responsabilitate înspre cauzele ei, ce au legătură, printre altele, cu exacerbarea, în anumite state, venită din partea reprezentanților unor partide cu orientare anti-europeană,  a unor mesaje cu conținut discriminator. „Acest mesaj politic prinde”, avertizează Cristian Diaconescu, apreciind, însă, că simpla exprimare a unor mesaje de frustrare post-eveniment nu face decât să probeze neputința factorilor politici. „Din păcate, s-a tratat cu superficialitate această temă, care a depășit însă zona jocului politic. Nu trebuie să se caute acum vinovați pentru reacție sau non-reacție, ci trebuie identificate soluții”, a opinat Cristian Diaconescu. Potrivit opiniei acestuia,„problema romilor este una europeană, chiar dacă asta o spunem numai noi”, iar soluțiile, „pentru care toți suntem responsabili, trebuie identificate și dincolo de alocarea de fonduri, prin programele europene pentru inserție socială”.

Cristian Diaconescu cataloghează drept regretabil incidentul de la Paris – unde un adolescent de etnie romă a fost bătut crunt, zilele trecute, suspectat fiind de furt –, subliniind că acesta  nu ține doar de aspecte de imagine și percepție. „Problema trebuie abordată la un nivel înalt și este obligația autorităților române să soluționeze situația. În acest context, simpla retorică de la București nu impresionează pe nimeni”, declară Cristian Diaconescu, potrivit aprecierii căruia situația concretă generată de agresarea tânărului român de etnie romă trebuie abordată în afara paradigmei legate de raportarea dintre ceea ce s-a întâmplat și o eventuală încălcare a legii. „Umilirea românilor în străinătate nu este un caz izolat”, mai spune Cristian Diaconescu, motiv pentru care problema trebuie abordată cu fermitate, la nivel interstatal, existând în acest sens specificații și obligații legale, asumate în tratatele europene. Iar vizate ar trebui să fie, în primul rând, regăsirea demnității românilor și eliminarea din retorica politică a atitudinii antiromânești.   

„Electoratul trebuie conştientizat cu privire la importanța solidarizării în jurul unor obiective comune”

Chestionat asupra șanselor de coagulare a forțelor politice de dreapta în perspectiva alegerilor prezidențiale din toamna acestui an, Cristian Diaconescu a precizat că, în opinia sa, dreapta va fi unită până la prezidențiale și că, pentru materializarea acestui deziderat, este nevoie de identificarea unor temeiuri coerente și a unor argumente clare: „O politică comună trebuie să fie adoptată de toate partidele, astfel încât echilibrul politic să fie păstrat”. Acesta a adăugat că toți cei cu responsabilități trebuie să trateze cu maximum de seriozitate subiectul coagulării forțelor politice de dreapta și să nu se disocieze de responsabilități. În plus, opinează Cristian Diaconescu, este necesară și conștientizarea electoratului cu privire la importanța solidarizării în jurul unor obiective comune – respectarea instituțiilor statului, eliminarea capitalismului de stat, consolidarea Justiției, parcursul irevocabil spre Occident, pe care fostul ministru al Justiției le-a catalogat a fi condiții imperios necesare să fie asumate pentru a deschide calea spre un dialog constructiv. „Intrigantă este evitarea asumării publice a acestor domenii”, declară Cristian Diaconescu, apreciind că „simplele înțelegeri între politicieni, la centru, nu sunt suficiente. Solidaritatea, dacă nu este fundamentată pe baze clare, există riscul să nu fie urmată de electorat”.

„Politicul nu are ce căuta în activitatea instituțiilor ce au ca mandat protejarea legii”

În ce privește responsabilitățile viitorului președinte al României, prezidențiabilul PMP Cristian Diaconescu a precizat că viitorul președinte, susținut de viitoarea structură guvernamentală și de cetățeni, va trebui să facă tot ce îi este cu putință pentru ca România să devină cu adevărat o țară central-europeană, care să participe cu drepturi egale la dialogul european, situație care va depinde de „capacitatea viitorului președinte de a reprezenta cu demnitate și forță România”, cu scopul recâștigării demnității țării și a românilor.   

Evocând obiectivele pe care intenționează să și le asume, Cristian Diaconescu – despre care președintele PMP Timiș, Radu Lambrino, a afirmat că este „cel mai puternic candidat al dreptei la alegerile prezidențiale din toamna acestui an” și „singurul candidat care poate, în baza experienței acumulate, de diplomat și de politician, să susțină o viziune unitară asupra unui proiect de țară serios, pentru România și pentru români” –, a reiterat faptul că pledează pentru eliminarea imunității. „Susțin faptul că vectorii politici trebuie să dea un semnal în ce privește egalitatea în fața legii”, a declarat tranșant Cristian Diaconescu. Potrivit aprecierii acestuia, nu trebuie să existe niciun fel de diferențe între cetățeni și politicieni legate de respectarea legii: „Nu avem o abordare unitară în această privință. Politicul nu are ce să caute în activitatea instituțiilor care au ca mandat protejarea legii și a cetățenilor”.