Din cauza retrocedărilor în natură şi „în serie” ale unor imobile din Timişoara, dar şi din judeţ utilizate de către structurile locale ale Ministerului Afacerilor Interne, Poliţia Timiş este nevoită să accepte statutul de chiriaş al unor primării sau chiar persoane private, pentru sume deloc mici. În acest sens, doar pentru Secţia 5, Poliţia Timiş plăteşte lunar Primăriei Timişoara o chirie de 2.172 de lei.

Secţie de Poliţie chiriaşă

Pe lista de proiecte făcută publică zilele trecute de către Primăria Timişoara a apărut şi unul care vizează închirierea unui spaţiu în suprafaţă de 769 mp din Căminul nr. 1 al Grupului Şcolar Agricol „Iulian Drăcea”, Timişoara către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, pentru Secţia 5 de Poliţie Timişoara.

Pentru acest imobil, chiria lunară datorată de Poliţie Primăriei este de 2.172,50 lei, din care, 2,5 lei pe metru pătrat, pentru suprafaţa de 769 de metri pătraţi, în sumă de 1.922,50 de lei pe lună şi 1,25 de lei pe metrul pătrat pentru terenul aferent de 200 de metri pătraţi, în sumă de 250 de lei pe lună, fără TVA.

În acest caz, raportat la dimensiunea imobilului, Poliţia Timiş a avut parte de un cuantum al chiriei rezonabil. Lucru care nu e valabil în cazul altor secţii şi posturi de poliţie din Timiş, pe care instanţele, într-o logică greu de înţeles, au decis să le retrocedeze în natură foştilor proprietari care le-au revendicat.

„În multe cazuri s-a aşteptat până în ultimul moment ca să se rezolve problema acestor spaţii revendicate”

La nivel naţional, sediile a 225 de unităţi de Poliţie, printre care şi cel al Brigăzii Rutiere a Capitalei, sunt disputate în justiţie, în urma unor revendicări, potrivit unei situaţii centralizate a Inspectoratului General al Poliţiei. Totodată, 740 de imobile sau alte spaţii folosite de poliţişti, sedii ale unor Poliţii municipale, orăşeneşti, Posturi de Poliţie din comune, Birouri ale Poliţiei Transporturi sau arhive sunt închiriate de la persoane fizice şi juridice, potrivit I.G.P.R. Anul trecut, Poliţia Română a plătit pentru spaţiile închiriate peste 3,3 milioane lei.

Pe lista retrocedărilor de Posturi de Poliţie din Timiş ultimul este imobilul Postului de Poliţie Remetea Mare. Pentru acesta a fost publicată, la sfârşitul anului trecut, o hotărâre de guvern ce oficializează scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş, a imobilului în care a funcţionat Postul de Poliţie, construit în 1971 şi având o valoare de inventar de 139.405 lei.

Cei mai afectaţi de acest proces sunt poliţiştii din mediul rural, multe dintre clădirile Posturilor de Poliţie fiind deja câştigate de foştii proprietari. La Giulvăz, de pildă, clădirea în care funcţionează Postul de Poliţie a fost revendicată încă din 1998. Actualul proprietar, care locuieşte în Germania, a vrut să vândă clădirea, dar a cerut un preţ foarte mare – 30.000 de euro –, în condiţiile în care o clădire de acest gen, în Giulvăz, se vinde la maximum 7.000 de euro. Revendicat recent a fost şi sediul Postului de Poliţie Racoviţa, însă proprietarul a fost despăgubit cu un alt teren.Nici în Timişoara nu au lipsit situaţiile de acest gen. Astfel, a fost retrocedat sediul Secţiei 2 şi clădirea în care a funcţionat fosta Secţie 5 Poliţie Timişoara. Redată fostului proprietar a fost şi clădirea în care a funcţionat o fermă zootehnică ce aparţinea Poliţiei Timiş.

„Este greu de precizat dacă trebuiau păstrate aceste imobile retrocedate în care funcţionează posturi sau secţii de poliţie. Cred că situaţia variază de la caz la caz. În unele situaţii nu avea rost să se păstreze nişte clădiri degradate, cu risc crescut de prăbuşire în caz de cutremur. Totuşi, am observat ca tendinţă generală faptul că se amână până în ultimul moment găsirea unei soluţii, deşi se ştie din timp că un anumit sediu este revendicat, şi apoi retrocedat. Mai este şi problema investiţiilor realizate de către Poliţie în unele dintre aceste sedii, în care s-au băgat bani destul de mulţi pentru renovări şi reabilitări, deşi se ştia foarte bine că sunt retrocedate. În aceste cazuri, banii investiţi de către stat sunt pierduţi”, spune Vasile Lincu, liderul Sindicatului „Pro Lex” al Poliţiştilor şi Agenţilor Vamali.