Demersurile de demarare în acest an a mult-aşteptatului corp nou al Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu”, din Timişoara, sunt tot la faza de promisiuni. După angajamentele din campania electorală, legate de iminenta demarare a acestei investiţii, în varianta câştigării alegerilor, au urmat doi ani fără niciun demers concret. Din câte se poate vedea până acum, şi 2014 ar putea avea acelaşi bilanţ final ca şi anul trecut, adică nimic concret.

Din nou promisiuni

“Angajamentul ferm” de realizare rapidă a corpului nou al Spitalului de Copii a ajuns acum la faza de promisiuni smulse cu ocazia Comitetului Permanent al P.S.D. Conform unor surse locale, cu ocazia acestui eveniment s-ar fi obţinut de la premierul Victor Ponta promisiunea că Guvernul va aloca “o sumă de bani” în 2014 pentru noua clădire a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu”, din Timişoara.

Nu se ştie deocamdată despre ce sumă e vorba şi când va veni, dacă va veni. Astfel, eventuala finanţare ar putea fi acordată fie la rectificarea bugetară, care nu se ştie când va fi, fie din fondul de rezervă al Guvernului, însă în acest caz suma nu poate fi prea mare.

Aceleaşi surse locale susţin că deputatul timişean P.S.D. Sorin Grindeanu l-a convins pe Victor Ponta că anul acesta se va învinge birocraţia locală care a dus anul trecut la pierderea finanţării de cinci milioane de lei, acordată după îndelungi intervenţii. Ce nu s-a spus este că nici cu aceşti bani nu se putea face mare lucru, raportat la valoarea însumată a investiţiei care trebuie demarată în zonă.

“Sunt total dezamăgit de ceea ce se întâmplă şi de cât de jos au ajuns discuţiile legate de acest obiectiv de investiţii. Dacă Primăria Timişoara a găsit un milion de euro pentru a subvenţiona transportul public gratuit, nu ştiu de ce nu găseşte aceeaşi sumă şi pentru demararea lucrărilor de la Spitalul de Copii şi continuă să se umilească la Guvern pentru acordarea unor sume infime în raport cu valoarea investiţiei”, afirmă consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu. Acesta mai spune că ceea ce este cert este că, după ce şi-au făcut campanie electorală cu acest obiectiv, acum se pasează responsabilitatea, de la parlamentari la Primărie şi invers: “Cred că au investit mai mult în promovarea în scop electoral a acestui proiect decât au investit în demararea investiţiei”.

Conform consilierului democrat-liberal, s-a câştigat capital electoral cu promisiuni legate de acest obiectiv, şi acum, după aproape doi ani de la alegeri, s-a rămas tot la nivel de promisiuni. “După atâta timp, după atâtea discuţii şi promisiuni se văd rezultatele. În zonă nu a apărut nici măcar un utilaj care să sape o groapă”, mai precizează consilierul local.

Pasarea răspunderii

După un an întreg de zbateri fără nicio finalitate, sfârşitul lui 2013 aducea concluzia că noul corp al Spitalului de Copii ar fi un obiectiv de domeniul viitorului, concluzie în totală contradicţie cu ce se promitea inclusiv de către actualul premier Victor Ponta, în vizitele pre-electorale din Timiş. La finalul anului trecut, proiectul construirii unui nou corp de clădire pentru Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu” a devenit doar un subiect de ceartă politică. Deputatul P.S.D. de Timiş Sorin Grindeanu a indicat echipa din Primărie drept responsabilă pentru pierderea fondurilor obţinute de la Guvern pe 2013, susţinând că Municipalităţii i-ar fi luat prea mult timp elaborarea documentaţiei tehnice necesare etapei premergătoare demarării lucrărilor.

Pus în faţa acestor acuzaţii, primarul Nicolae Robu a ripostat, precizând că întocmirea documentaţiei pentru un proiect de asemenea anvergură este un proces laborios. Ulterior, la început de decembrie, când devenise limpede faptul că banii obţinuţi de la Guvern vor fi pierduţi, edilul-şef a revenit şi a precizat că ia în calcul posibilitatea finanţării lucrărilor la corpul B de clădire a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” din fondurile proprii ale Primăriei Timişoara. Şi aceasta pentru că, oricum, a mai precizat el, în baza discuţiilor purtate la începutul anului 2013 cu premierul Victor Ponta, Municipalităţii îi revine un procent de contribuţie proprie, pe care trebuie să îl onoreze, indiferent că va fi vorba despre utilizarea acestor bani la darea lucrărilor în execuţie sau mai târziu.

“Finanţarea lucrărilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deşi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar nici nu avem nevoie de bani până în aprilie – mai, după ce se vor finaliza toate etapele premergătoare începerii lucrărilor, care includ întocmirea documentaţiei tehnice şi organizarea licitaţiei”.

Nicolae Robu, primarul Timişoarei

“Finanţarea lucrărilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deşi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar nici nu avem nevoie de bani până în aprilie – mai, după ce se vor finaliza toate etapele premergătoare începerii lucrărilor, care includ întocmirea documentaţiei tehnice şi organizarea licitaţiei”, a declarat primarul Nicolae Robu, după ce a aflat cu siguranţă că nu sunt prevăzute surse de finanţare în bugetul de stat pe 2014 pentru lucrările de construcţie la corpul B de clădire al Spitalului de Copii.

Primarul Timişoarei a ţinut să adauge, cu această ocazie, că nu ar fi drept ca de la bugetul de stat să nu primim cel puţin 50% din valoarea totală a investiţiei. Iar orice procent pe care îl vom obţine dincolo de 50% este mulţumitor.

O anchetă care bate pasul pe loc

Tot la nivel de declaraţii a rămas şi ancheta aflată în derulare la nivelul D.N.A. cu privire la multiplele semne de întrebare legate de procesele de retrocedare care au decimat în ultimii ani patrimoniul imobiliar al Spitalului de Copii. Pe lângă lipsa unor rezultate concrete în această anchetă, este greu de crezut că investigaţia ar mai putea schimba ceva din punct de vedere al proprietăţii asupra imobilelor, care par pierdute definitiv de către Stat.

D.N.A. a confirmat oficial, la începutul anului trecut, că anchetează modul în care s-a făcut retrocedarea suplimentară a corpului Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu”, de pe strada Iosif Nemoianu.

În perioada interbelică, imobilul în care funcţionează acum Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului de Copii a aparţinut Societăţii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timişoara. Odată cu naţionalizările din anii ’50, imobilul a fost luat de Stat. După Revoluţie, soţia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetăţean german, a început demersurile pentru recuperarea clădirii. Însă, între timp, în aceeaşi locaţie a fost construit şi un corp de clădire nou, intabulat în 2004. După care, în 2006, imobilul în care funcţionează Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sănătăţii. Însă, ca “bonus”, alături de clădirea care a aparţinut fostului proprietar a fost restituit şi corpul de clădire nou, construit de spital din bani publici.

În decizia din 15 martie 2006, prin care Ministerul Sănătăţii a hotărât restituirea în natură a imobilului format din teren şi clădire, situat în Timişoara şi aparţinând Spitalului Clinic de Copii “Louis Ţurcanu”, se preciza că a fost revendicat spaţiul Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, format din clădire şi teren în suprafaţă de 1.452 de metri pătraţi, fără să se pomenească nimic despre construcţia unei aripi noi aferente acestei clinici. Respectiva decizie se baza pe analiza cazului respectiv, făcută de Comisia de Retrocedări a Ministerului Sănătăţii – compusă din persoane de specialitate, care se presupune că ştiau foarte bine toate demersurile legale care trebuie întreprinse pentru luarea unei astfel de decizii. Rămâne de văzut, deci, până la urmă, când şi dacă vor fi identificaţi responsabilii direcţi pentru această retrocedare controversată.

Trecând peste faptul că este ciudat, din această perspectivă, faptul că abia după şase ani de la retrocedarea respectivă, structura centrală a D.N.A. s-a sesizat şi a demarat o anchetă, verificând modul prin care Ministerul Sănătăţii a decis, în 2006, retrocedarea Secţiei de Chirurgie a Spitalului de Copii, dosarul este în lucru de aproape doi ani şi nu se ştie când ar putea fi finalizat, având în vedere că este încă la faza de identificare a adevăraţilor responsabili pentru decizia de retrocedare.

D.N.A. a precizat că, în luna septembrie a anului trecut, procurorii, autosesizaţi, au dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru a verifica dacă funcţionarii publici responsabili pentru retrocedare au obţinut pentru ei sau pentru alţii un avantaj patrimonial sau nepatrimonial: “Urmărirea penală in rem înseamnă efectuarea de acte de urmărire penală fără a se defini şi responsabilităţile personale, în această etapă a anchetei”. Până acum, însă, nu au fost stabilite vinovăţii clare în acest dosar, care rămâne tot in rem. Şi mai straniu este că, după faza iniţială a anchetei, pe plan local nu s-au mai cerut informări. 

Problema e că, şi în situaţia în care, la un moment dat, D.N.A. va finaliza această anchetă şi va stabili că Statul a fost prejudiciat, este extrem de greu, dacă nu chiar imposibil, ca Statul să-şi mai recupereze imobilele pierdute. Şi aceasta pentru că în majoritatea cazurilor, acestea au făcut obiectul unor vânzări în serie şi,  chiar dacă Statul ar merge pe firul acestora, actualii proprietari pot invoca oricând faptul că au fost cumpărători de bună credinţă.