Monumentul din Parcul Central. Sursă foto: Merg In

Iniţiativa Timişoara şi Societatea Timişoara au organizat ieri seară o dezbatere publică referitoare la soarta a ceea ce cunoaştem ca fiind „Monumentul ostaşului necunoscut” din Parcul Central, despre care spun că e un ansamblu statuar ridicat, în urmă cu peste 60 de ani, în onoarea ostașului sovietic. Opiniile – venite şi din partea organizatorilor, şi a autorităţilor invitate, şi a publicului – oscilează între relocarea ori distrugerea monumentului şi păstrarea lui în acelaşi loc, dar cu o plăcuţă informativă care să descrie toată istoria lui şi contextul istoric în care a fost ridicat. Prefectul de Timiş, care s-a pronunţat pentru mutarea statuii, îi cere primarului Timişoarei să iniţieze demersurile pentru ca prolema să ajungă la vot în Consiliul Local. Până atunci, a dispus ca evenimentele de Ziua Națională să nu mai fie organizate în acest loc. Dezbaterea de ieri se anunţă doar o primă rundă dintr-un şir lung de discuții.

Ce facem cu acest monument?

Ansamblul statuar numit „Monumentul ostaşului sovietic” a fost amplasat în actualul Parc Central, în onoarea trupelor sovietice “eliberatoare”, monumentul fiind creaţia sculptorului roman Ion Vlad. Data inagurării lui a fost 30 decembrie 1962 – pe atunci, Ziua Republicii, care amintea de momentul în care Regele Mihai a abdicat, în realitate a fost obligat să abdice de către noul regim comunist, la comanda Moscovei. După Revoluţia din decembrie 1989, printr-o simplă schimbare a plăcuţei de pe postament, statuia a devenit „Monumentul ostaşului necunoscut”.

„Peste noapte, simbolistica respectivului amplasament a fost schimbată în sens invers, devenind spaţiul public unde, cu ocazia fiecărui eveniment naţional relevant, politicienii, soldaţii şi oamenii simpli îngenunchează sau se închină în faţa unui monument creat spre aducerea aminte a unor trupe invadatoare, care au generat suferinţa şi tragedii neamului românesc”, spun organizatorii dezbaterii.

Ce facem cu acest monument controversat? Îl păstrăm nealterat ca o amintire a trecutului nostru întunecat? Îl mutăm la muzeu, spre aducerea aminte? Sau ne complacem cu o falsificare a simbolurilor relevante pentru naţia noastră de dragul de-a nu supăra imperiul cotropitor? Acestea au fost întrebările de la care a pornit dezbaterea.

Din partea autorităţilor, la eveniment – organizat la Muzeul Apei din Timişoara – au participat prefectul de Timiş Mihai Ritivoiu, primarul Timişoarei Dominic Fritz, arhitectul-şef al oraşului, Gabriel Almăjan, iar din partea Garnizoanei Timişoara, şeful Statului Major al Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere, colonelul Adrian Jianu. De asemenea, au participat preşedintele Asociaţiei Culturale Salvaţi Patrimoniul Timişoarei, Ilie Sîrbu, dar şi reprezentanţii câtorva organizaţii de revoluţionari: Corneliu Vaida, Tudorin Burlacu şi Cătălin Regea.

De la stânga la dreapta: Mihai Ritivoiu, Dominic Fritz, Gabriel Almăjan şi Adrian Jianu

Primarul Dominic Friz: “Important e să se ajungă la o variantă prin dezbatere publică”

Dominic Fritz, primarul Timişoarei, spune că soarta viitoare a acestui monument nu trebuie scris în urma unei decizii luate de un primar, ci trebuie să se nască din dezbateri în comunitate, dar că un oraş ar trebui să aibă loc şi pentru rănile, greşelile şi aberaţiile trecutului.

Edilul Timişoarei subliniază însă că este important “ca decizia noastră să se nască dintr-o dezbatere reală, care să ne facă să ne întrebăm ce înseamnă de fapt valorile Timişoarei şi cum vrem să reprezentăm valorile şi istoria cu tot cu greşelile ei în spaţiul public. Nu monumentul în sine este problema, ci de ce a fost pus acolo, de ce nu a deranjat pe nimeni atâta timp, de ce nu se revoltă mai mulţi oameni. Eu sunt însă deschis pentru orice fel de rezultat al acestei dezbateri: şi dacă se va decide să rămână acolo, cu o nouă plăcuţă informativă care să descrie toată istoria lui şi contextul istoric în care a fost ridicat, şi dacă se va decide să fie transformat de un artist în altceva, şi dacă se va decide să fie relocat ori să fie distrus şi pus altceva în locul lui. Important e să se ajungă la o variantă printr-un proces adevărat de reflecţie şi de dezbatere publică.”

Prefectul Mihai Ritivoiu: “Solicit mutarea acestei statui”

Prefectul de Timiş Mihai Ritivoiu s-a pronunţat, fără dubii, pentru mutarea acestei statui din Parcul Scudier din Timișoara şi îi cere primarului Dominic Fritz să iniţieze demersurile: “Îi solicit primarului Timişoarei să inițieze demersurile pentru mutarea prezentei statui şi pentru construirea în loc a unui alt monument, mai adecvat şi mai aproape de sufletul Timişoarei. Recomand discuții cu Facultatea de Arte, elaborarea unor teme, consultarea populară şi apoi organizarea unui concurs de soluții pentru noul ansamblu. Revoluția din 1989 ar putea fi una din teme. Ne reprezintă ca oraş mai mult decât orice altceva. Simbolistica unui monument comandat şi construit spre glorificarea ostaşului sovietic nu poate fi modificată prin simpla schimbare a plăcuței, care mai nou îl inchină ostaşului român. Este rolul executivului Primăriei Timişoara să facă consultări şi să vină cu propuneri. Statuia nu trebuie mutată mâine, ci doar după ce sunt parcurşi toți paşii fireşti. Dar trebuie mutată, iar un termen trebuie asumat. PSD Timișoara, organizația pe care o conduc, va vota orice inițiativă a conducerii Primăriei ce respectă principiile de mai sus. Dacă nu se întâmplă nimic, vom promova noi un proiect de hotărâre în acest sens în Consiliul Local Timişoara.”

Până atunci, anunţă prefectul Mihai Ritivoiu, a dispus ca evenimentele de Ziua Națională să nu mai fie organizate în acest loc.

O parte din publicul prezent la dezbatere.

Armata cere ca orice modificare să aibă avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor

Garnizoana Timişoara a evitat pronunţarea pe subiect şi a transmis punctul de vedere pe care l-a solicitat Ministerului Apărării. “Potrivit articolului 15 din Legea 379/2003 modificarea sau strămutarea mormintelor ori a operelor comemorative de război se face cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor. Conform prevederilor articolul 38 din aceeaşi lege, în scopul protejării acestora, proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra acestora sunt obligaţi să folosească şi să întreţină, în condiţiile legii, imobilele pe care se afla dispuse morminte şi opere comemorative de război, astfel încât acestea din urma să nu fie afectate, respectiv să obţină avizele cerute de lege pentru toate intervenţiile efectuate asupra mormintelor şi operelor comemorative de război. De asemenea, conform prevederilor articolului 48 din aceeaşi lege, strămutarea lor fără aprobare legală, precum şi modificarea sau restaurarea sau orice astfel de intervenţii asupra operelor comemorative de război, fără aprobările şi avizele legale, constituie contravenţie”.

Potrivit MapN, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor îşi manifestă disponibilitatea pentru consilierea autorităţilor în proiecte care vizează protejarea unor astfel de momumente.

Brînduşa Armanca: “Trebuie făcut un proiect serios”

Jurnalista Brînduşa Armanca, membră a Societăţii Timişoara, nu este de acord cu schimbarea monumentului: “Monumentul acesta este opera unui sculptor de renume, Ion Vlad; a fost pedepsit, i s-a dat numele jos de pe monument, pentru că a emigrat în Franţa, la un an după ce a ridicat monumentul. Statuia e făcută dintr-o preţioasă marmură de Ruşchiţa, are valoare artistică. Nu putem schimba un monument pentru că nu ne mai place.”

Un alt aspect, spune Brînduşa Armanca, este că, în lipsa unor documente, nimeni nu ştie exact cum a fost comandată această lucrare: “E foarte posibil, luându-ne după anul inaugurării, 1962, să fi fost comandată ca monument al ostaşului sovietic, dar nu avem un document în acest sens. Povestea politică de mai departe, de după 1989 – când el a fost redenumit –, asta este ceea ce facem noi cu memoria locului, o schimbăm după timp, după gustul nostru.”

Brînduşa Armanca afirmă că nu este de acord nici cu decizie privind soarta monumentului să fie luată în urma unui sondaj de opinie făcut pe stradă: “Nu putem să întrebăm pur şi simplu nişte tineri, pe stradă; nu e în atenţia lor.”

“Războiul din Ucraina ne-a adus în faţa acestei statui. Până acum, ne uitam şi nu ne uitam la acest monument, acum însă vrem să scăpăm de el. Dar nu trebuie să luăm emoţional decizii. Dacă vrem să facem ceva profesionist, atunci ne adresăm universităţii şi facem un sondaj să vedem cum e perceput acest monument de către specialişti. Cred că trebuie făcut un proiect serios”, conchide Brînduşa Armanca.

Ce facem cu acest monument controversat?

Vasile Popovici: “La acel moment, statul român a dorit să aducă un omagiu statului sovietic”

Profesorul universitar Vasile Popovici, membru al Societăţii Timişoara, spune că s-a ajuns la această dezbatere pe fondul războiului dus de Rusia în Ucraina: “Asta a arătat că trecutul nu trece. Asta a arătat că acelaşi Kremlin invadator mai vrea o dată. În ultimii 200 de ani a tot ocupat. Ce s-a întâmplat în timpul căderii comunismului, iată că nu este ceva definitiv.”

Vasile Popovici mai spune că, deşi este vorba de un sculptor important, opera este dramatică: “Acest monument a fost o comandă de stat, nu s-a ridicat pentru că au vrut timişorenii un monument al soldatului sovietic. A fost făcut pentru că, în acel moment, statul a dorit să aducă un omagiu statului sovietic şi monumentul aşa s-a numit: statuia ostaşului sovietic. După aia au întors lucrurile şi au construit un comunism mai naţional şi l-au numit monumentul ostaşului român, dar nu este soldatul român. Nu e numai simbolul sovietic, ci şi stilistica, suprapusă perfect peste cea stalinistă. În secolul trecut au existat două regimuri: fascist şi comunist, ambele criminale, cu milioane de morţi la activ. Imaginaţi-vă că în centrul Timişoarei sau într-un cimitir al oraşului veţi găsi un monument cu crucea încârligată. Vă garantez că niciunul din oficialii de aici nu ar susţine că alea trebuie păstrate pentru că nu ştiu ce istorie…”

“Sigur că nu ne vom duce cu ciocănelul să demolăm monumentul fără să facem, conform legii, toate demersurile administrative – adaugă Vasile Popovici. Dar trebuie să luăm o decizie, pentru că ce face Kremlinul, în numele căruia a fost ridicată această statuie, este de o înaltă criminaltate. Tot la două săptămâni, Medvedev şi alţii ca el spun să se arunce câte o bombă dincolo de Prut şi că este cazul să reînfiinţăm URSS, chiar până la Zidul Berlinului. Monumentele sunt, iată, gata pregătite; luăm placa de acolo şi o punem pe prima. Numai bine suntem pregătiţi pentru momentul venirii…”

Florian Mihalcea: “Să facem propuneri, să le discutăm”

Preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, se declară uimit de punctul de vedere al MapN: “Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor este cel care a dat aviz pozitiv pentru statuia Securităţii de la Piteşti, pentru care noi am protestat. Acest ONCE s-a aflat până nu demult în misiunea de apărare a generalului Dragnea, întors în ţară, din Rusia, cu Divizia «Tudor Vladimirescu», divizie care a făcut mult rău poporului român, era compusă din trădători ai Armatei Române care au venit în România cu tancurile sovietice. În 1956, acelaşi genearl Dragnea a tras la Timişoara, în 1956, însoţit fiind de cel care, pe vremea aceea, se ocupa de tineret şi anume Ion Iliescu.”

În privinţa monumentului din Parcul Central, spune că există soluţii: “Arhitectul Şerban Sturza mi-a spus că ar fi bine să nu o demolăm, ci să facem o contra-statuie. O variantă ar putea fi şi mutarea lui în Cimitirul Eroilor.”

Florian Mihalcea consideră însă că ceea ce este important este această dezbatere, “faptul că, în sfârşit, discutăm despre aceste lucruri. Să facem propuneri, să le discutăm.”

Dominic Fritz: “Timișoara trebuie să își asume dezbateri uneori incomode și provocatoare”

Azi, Dominic Fritz a transmis că Timișoara trebuie să își asume dezbateri grele, uneori incomode și provocatoare. “Prezența unui monument care a fost ridicat pentru a onora armata sovietică ne confruntă cu întrebări grele despre identitatea și istoria Timișoarei. O posibilă decizie politică despre mutarea sau distrugerea unui monument din trecut nu trebuie să fie la începutul, ci la sfârșitul unei dezbateri ample în comunitatea locală. Aseară a fost o primă rundă de discuții, cu opinii diverse, uneori contradictorii. Eu, ca primar, îmi doresc ca această dezbatere să continue până când la nivelul comunității avem o soluție bine conturată în ceea ce privește nu doar soarta monumentului, ci și în privinţa a ceea ce punem în loc. Dezbaterea nu e doar despre trecutul nostru, ci este mai ales despre viitorul nostru”, a declarat primarul Dominic Fritz.