Explicaţiile oferite de managerul Colterm, Petrică Pampu, referitoare la limitările de natură tehnică ale companiei sunt nesatisfăcătoare pentru reprezentanţii Municipalităţii şi pentru cetăţeni, spune primarul Nicolae Robu. Care lansează critici la adresa conducerii Colterm, pe care o acuză de autosuficienţă şi despre care spune că denotă lipsă de implicare în eficientizarea activităţii companiei şi că mizează mult prea mult pe sprijinul financiar venit din partea Primăriei.

Limitele sistemului tehnologic, un paravan pentru risipa de agent termic?

Primarul Timişoarei, Nicolae Ro­bu, şi-a exprimat, zilele acestea, ne­mulţumirea legată de lipsa de eficienţă a managerilor societăţii Colterm, com­panie în care „nu s-a reuşit până în acest moment o însănătoşire substan­ţia­lă a situaţiei”. Edilul a admis şi că, în cazul Colterm, „mai sunt de acoperit deficite mari şi de plătit datorii mari, mare parte dintre ele rămase moşte­nire” de la fostele administraţii.

Motivul nemulţumirii se leagă, însă, nu de situaţia datoriilor istorice ale companiei, ci de calitatea servicii­lor pe care Colterm le furnizează popu­laţiei. Mai exact, primarul s-a declarat nemulţumit de faptul că, în perioada de început a lunii ianuarie, atunci când temperaturile au fost mai ridicate de­cât mediile obişnuite pentru respecti­vul interval, temperatura agentului termic furnizat de Colterm nu a fost adaptată condiţiilor exterioare, astfel încât s-a făcut risipă şi s-a ajuns la încărcarea nejustificată a facturilor emise către timişoreni.

Nicolae Robu a precizat şi că a discutat problema cu managerul Col­term, Petrică Pampu, care a motivat situaţia prin aceea că „există limite ale sistemului tehnologic care nu permit reglajul fin, în trepte, şi adaptarea fină a temperaturii agentului termic la con­diţiile meteo”.

„Nu ne mulţumeşte explicaţia, ci ne interesează rezultatele”, a replicat Nicolae Robu, apreciind că proce­sul de retehnologizare a Colterm a avut un im­pact destul de redus asupra eficienţei activităţii companiei. Acesta spune că se impune reabilitarea sistemului de trans­port şi distribuţie a agentului termic şi trecerea la contorizarea pe orizontală.

Referitor la fondurile care ar tre­bui alocate acestor lucrări, edilul a pre­cizat că o posibilă variantă ar fi aceea a atragerii de fonduri europene pe exer­ciţiul financiar 2014 – 2020.

Majorarea preţului cărbunelui, pretext pentru nerespectarea unei promisiuni electorale 

Potrivit primarului Timişoarei, un pas important în direcţia eficientizării activităţii Colterm a fost reprezentat chiar de rezilierea contractului cu OMV Petrom şi semnarea unui contract „mai avantajos cu 25%”, cu E.ON Gaz. Mă­sura aceasta, susţine primarul, a permis menţinerea facturilor timişorenilor la nivelul pe care acestea îl au în prezent, în condiţiile în care preţul materiilor prime a crescut considerabil. „În aces­te condiţii, faptul că nu plătim în plus echivalează cu o ieftinire”, argumen­tează Nicolae Robu, căutând să justifi­ce astfel promisiunea făcută timişo­re­nilor în campania electorală din 2012, prin care se angaja să ia măsuri meni­te să scadă preţul gigacaloriei cu 25%. Promisiune despre care edilul mai spune şi că ar fi fost posibil de îndeplinit în condiţiile în care ar fi fost păstrate constante preţurile la cărbune şi ener­gie electrică. „Te poţi angaja să eficien­ti­zezi doar ceea ce este sub controlul tău”, mai spune edilul, dar „dacă preţul cărbunelui creşte, nu ai cum să compen­sezi această creştere. De aceea, faptul că preţul plătit acum nu e mai mare înseamnă că acesta a fost ţinut sub con­trol, iar asta echivalează cu o ieftinire”.

Referitor la rezilierea contractu­lui cu fostul furnizor, OMV Petrom, edilul a precizat că, deşi compania Col­term înregistra la furnizor datorii sem­nificative, „rezilierea contractului s-a produs în condiţii amiabile, pe bază de credibilitate personală şi pe seama unor angajamente că ne vom plăti datoriile, angajamente care trebuie respectate”.

Acesta mai spune că activitatea Colterm nu e de natură să mulţu­mească Municipalitatea, mai ales că, deşi la nivelul societăţii situaţia rămâne în continuare critică, există acolo o atitudine de autosuficienţă şi automul­ţumire:„Personal m-aş fi aşteptat ca persoanele de acolo să fie mai stresate, dar se pare că nu e deloc aşa. Se mi­zează mai departe pe ajutor din partea Primăriei”. Primarul mai spune că la nivelul Municipalităţii există înţelegere faţă de situaţia din Colterm doar în ceea ce priveşte datoriile istorice ale societăţii, generate de neplata de către Guvern a subvenţiilor către Primărie. Dar avertizează că nu va exista înţele­ge­re faţă de disfuncţiile de natură teh­nologică sau organizatorică. Acesta declară că e necesară reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie a agentului termic, în scopul diminuării pierderilor, apreciate la aproape 30%, „risipă pe conducte pentru care cetăţe­nii nu au niciun fel de vină şi pe care nu ar trebui să o plătească”.

Nodul gordian de la Colterm

Criticile formulate public de Ni­colae Robu la adresa conducerii Col­term vin la puţină vreme după ce Pri­măria Timişoara şi-a asumat suporta­rea costurilor majorării preţului giga­caloriei, prin suportarea diferenţei dintre preţul de producţie şi cel factu­rat către cetăţeni. Şi aceasta în con­diţiile în care managerii companiei au solicitat majorarea preţului agentului termic, invocând drept motiv situaţia economică dificilă cu care se con­fruntă compania.

La finalul anului 2013, doi dintre liderii sindicali din Colterm lansau acuze grave în direcţia managerilor companiei, care erau acuzaţi de abuz în serviciu, disponibilizări de personal fără respectarea niciunui criteriu o­biectiv, încărcarea schemei de perso­nal auxiliar şi cheltuirea banilor pu­blici în scopuri care nu servesc inte­re­selor companiei.

Nicolae Robu a catalogat atunci aceste declaraţii drept discuţii regiza­te, in­di­cându-l drept responsabil pen­tru ge­nerarea acestora pe deputatul P.D.L. Alin Popoviciu: „Nu mă intere­sează persoana care a regizat discuţia pe subiectul Colterm. (…) Sunt con­vins că timişorenii nu îşi doresc ca din ba­nii lor să fie plătiţi angajaţii de la Col­term care nu sunt necesari com­pa­­niei. Realitatea este că s-au redus chel­tuielile de personal”, declara, în octombrie 2013, Nicolae Robu, adău­gând că au fost disponibilizaţi din Col­term doar “oamenii leneşi” sau cei „indisciplinaţi” şi că se impune raţio­nalizarea schemei de personal din in­teriorul companiei, mai ales în condi­ţiile în care o parte din punctele ter­mice au fost automatizate ca urmare a retehnologizării.

Cât priveşte felul în care este condusă compania, primarul a apre­ciat că „există un plan de manage­ment, cu măsuri asumate şi care se aşteaptă să producă rezultate” şi a es­timat că pierderile Colterm se si­tuea­ză în jur de 30 – 35%, catalogându-le drept pierderi pe reţeaua de transport.

Şi aceasta în condiţiile în care liderii sindicali de la Colterm, Victor Ghenea şi Costică Azoiţei, au con­trazis datele avansate de oficialităţi, estimând că preţul real de producere a gigacaloriei ar fi fost, în 2013, de 400 de lei, iar pierderile în reţea ar ajunge spre 40%. 

Gigacaloria, mai scumpă din ianuarie, la solicitarea Colterm

În Timişoara, preţul gigacaloriei a fost majorat prin hotărâre de Consi­liu Local, în 28 ianuarie.

Conducerea executivă a Primă­riei a dat însă asigurări că timişorenii racordaţi la sistemul centralizat de încălzire nu vor resimţi scumpirea în facturi, pentru că Primăria şi-a asu­mat, proporţional, şi majorarea sub­venţiei acordate pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producţie şi preţul facturat către populaţie.

A fost aprobat preţul local de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate de Colterm la valoarea de 377,88 de lei pe gigacalorie, începând cu 25 ianuarie 2014. În acelaşi act normativ se stabileşte că preţul local al energiei termice facturate către populaţie de că­tre Colterm va rămâne la valoarea de 252,17 lei pe gigacalorie, fără TVA, va­loare neschimbată faţă de anul trecut. Recenta hotărâre de Consiliu Local a aprobat şi asigurarea din bugetul local a sumelor necesare acoperirii diferen­ţei dintre preţul de producere, trans­port, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul energiei termice facturat populaţiei.