Şedința de plen, din Parlamentul României, dedicată aniversării Constituției, a fost, pentru unii parlamentari doar prilej de circ. Un nou prilej. Ca prea multe altele la care am asistat în ultimul an, de când în Legislativ au ajuns reprezentanţii AUR şi, votaţi pe listele sale, reprezentanţi ai Partidului Neamul Românesc.
După delirul ultranaţionalist şi anti-european al unor parlamentari AUR, după logoreea lui George Simion, la tribuna Parlamentului şi-a făcut apariţia senatoarea Diana Şoşoacă – intrată în Parlament pe listele AUR, ca membră a PNR –, îmbrăcată în ie, purtând botniţă şi răcnind în stilu-i caracteristic: “Trăiască România liberă! Jos botnița!”.
Ascultându-le integral discursurile, un om educat se simte stânjenit nu doar scena în sine pe care aceştia o oferă, ci şi de faptul că astfel de personaje au ajuns în Parlamentul României. Apoi, este dezolant numărul de oameni care rezonează cu astfel de mesaje, care se simt reprezentaţi de astfel de politicieni. Un ropot de aplauze a venit instantaneu, concomitent cu discursurile din Parlament, pentru că circul fusese transmis, desigur, live, pe reţelele de socializare, fiind astfel răsplătit de publicul fanatizat cu like-uri, pe post de ovaţii, şi comentarii în ton cu mesajul “vedetelor” de la tribună. Adică, mesaje lipsite de conţinut, de sens, paralele cu subiectul abordat în plen, în schimb viscerale şi agresive.
Este uşor de imaginat că majoritatea comentatorilor, oameni care rostogolesc în mediul online replici din discursuri-clişeu servite de politicieni adulaţi, nu doar că nu cunosc prevederile Constituţiei, că nu ştiu care sunt punctele vulnerabile ale legii fundamentale ce necesită analiză, dezbatere şi îmbunătăţire, dar probabil nu au avut nici măcar curiozitatea de a o deschide o singură dată. Cu toate acestea, publicul “avizat” nu are dubii. Este convins că, la fel ca libertatea pe care, i s-a spus, ne-a îngrădit-o în pandemia de covid “dictatura medicală”, şi Constituţia trebuie apărată în stradă, iar în opinia unora dintre ei cu spirit revoluţionar mai pronunţat, parlamentarii care vor să o modifice trebuie aruncaţi în puşcărie, judecaţi chiar de popor.
Ceea ce promotorii teoriilor conspiraţioniste – care de luni de zile urlă, prin pieţe, în studiori tv, în înregistrări proprii transmise în direct, mesaje anti-vaccin şi instigă la nerespectarea regulilor pandemice şi chiar la evitarea spitalelor de către cei infectaţi cu Sars-Cov2 – nu spun publicului captiv deja este că, potrivit aceleiaşi Constituţii, şi dreptul la viaţă este garantat; este chiar primul articol din capitolul referitor la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Or acest drept este încălcat, călcat în picioare şi de cei care, într-o pandemie, ignoră conştient regulile sanitar-pandemice, expunându-i pe alţii pericolului de a se îmbolnăvi şi de cei care instigă la nerespectarea acestor reguli. Şi aceeaşi Constituţie, pe care apostolii anti-mască şi anti-vaccin o interpretează, o distorsionează în funcţie de propria agendă, mai spune ceva şi despre libertatea de exprimare: şi anume că aceasta nu poate prejudicia viaţa unui om. Or aceşti indivizi ar trebui să aibă pe conştiinţă oameni. Oameni care i-au ascultat, pe la televiziuni cu politici editoriale ticăloase, pe reţelele de socializare, oameni smintiţi cu teorii ale conspiraţiei, pe careb i-au instigat la nesupunere în faţa regulilor pandemice, pe care i-au instigat împotriva „dictaturii medicale”, i-au instigat să-i urască pe cei care nu gândesc ca ei, oameni care, ascultându-i, s-au îmbolnăvit, iar unii chiar au murit răpuşi de covid.
Lozincile patriotarde scandate cu emfază sau chiar isteric de parlamentari AUR sau de cei intraţi în Legislativ pe listele acestui partid, purtarea ostentativă a iilor sau a şubelor mioritice în timpul discursurilor publice, al băilor de mulţime, răstălmăcirea Constituţiei întru smintirea oamenilor – fie că e vorba despre articolul privitor la suveranitatea ţării ori la cele referitoare la libertăţile fundamentale ale omului – nu sunt dovezi de patriotism. Ci doar de patriotism coclit. Sunt parte a unei retorice populiste, radicale, ticluite în laboratoare de PR ale unor partide extremiste.
Articol publicat şi în Puterea a Cincea.
Ultimele comentarii