O listă de proiecte majore despre care s-a discutat în repetate rânduri în 2013. O aducere a lor în actualitate la final de octombrie 2013, atunci când au fost incluse pe lista priorităţilor dezbătute cu ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, în timpul unei vizite de-a acestuia la Timişoara. Şi apoi, după anunţarea proiectului de buget pe 2014, o schimbare de discurs, resemnarea, dar şi tentativele comise la unison de către primarul Nicolae Robu şi de către preşedintele Consiliului Judeţean Timiş de a justifica de ce Timişoarei şi judeţului îi vor reveni… zero lei de la bugetul de stat pe 2014.

Aşteptări invalidate de realitate

La final de octombrie, în timpul unei vizite la Timişoara a miniştrilor Daniel Chiţoiu, Mariana Câmpea­nu şi Maria Grapini, edilul Timi­şoarei, Nicolae Robu, a dat glas unei nemulţumiri legate de faptul că, pe tot cuprinsul anului, oraşul nu a beneficiat de fonduri guvernamentale efective pentru proiectele sale majore. Primarul şi-a catalogat atunci afirmaţia drept “o formă de transparenţă şi nu un reproş adresat reprezentanţilor actualului Cabinet”. La final de octombrie 2013, Nicolae Robu mai spunea că nu se ştia exact pentru ce proiecte se va primi finanţare pentru Timişoara, proiectele urmând să fie luate în calcul la discu­ţiile prilejuite de întocmirea proiectului de buget pe 2014.

Pe lista principalelor proiecte pentru care administraţia oraşului mai aspira, pe atunci, la susţinere finan­ciară din partea Guvernului figura Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu”, un proiect despre care se afirma că va fi demarat în 2014, întrucât, potrivit declaraţiilor edilului, 2013 a fost un “an dedicat întocmirii documentaţiei tehnice necesare”.

Tot pe lista proiectelor aflate în aşteptare, enumerate de edil, a fost realizarea Centurii Sud şi a racordului la autostradă pe relaţia Calea Aradului – Sânandrei, apoi incineratorul de de­şeuri, plănuit să fie realizat prin credit furnizor, dar care, potrivit aşteptărilor reprezentanţilor administraţiei publice locale, ar putea beneficia de rambur­sarea către Municipalitate a 25% din valoarea totală a investiţiilor din fonduri de la bugetul consolidat de stat.

Schimbare de discurs după anunţarea proiectului de buget pe 2014

După ce proiectul de buget pe 2014 a fost făcut public, principalii actori politici de la nivel local şi judeţean par, însă, că s-au  răzgândit subit. Aşa se face că principalele elemente de discurs din mesajele decidenţilor de la nivel central au fost preluate şi livrate la unison în discursurile prin care au­torităţile locale şi judeţene au justifi­cat, la început de decembrie, imediat după structurarea bugetului pe 2014, cele 0% fonduri de la bugetul de stat alocate Timişului şi Timişoarei.

“Putem comenta că este injustă situaţia de la ora actuală, dar nu are sens să ne lamentăm. Nu e corect şi nu e drept în raport cu Timişoara. (…) Ocup, însă, o funcţie administrativă şi am promis că voi face nişte lucruri, pe care le voi face aşa cum am început: repede şi bine. De unde fac eu rost de bani e sarcina mea. Orice în plus faţă de a­ceste priorităţi e secundar şi perife­ric”, şi-a reconsiderat primarul Nicolae Robu punctul de vedere. Acesta a precizat că „lucrurile vor merge înain­te într-un ritm accelerat, aşa cum s-a întâmplat şi până acum”, adică ape­lând la investiţii din venituri proprii şi la prefinanţări de proiecte europene: “Vom continua să fim aplicanţi foarte serioşi pe proiecte din exerciţiul pro­gra­matic 2014 – 2020. În noi înşine trebuie să găsim soluţii ca să ne fie mai bine”.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a apreciat că este chiar mai eficientă atragerea de finan­ţări din fonduri europene: „Timişul este un judeţ care nu stă să aştepte bani de la bugetul de stat. Timişul este un judeţ care dă bani la alţii”, a declarat, la în­ceput de decembrie, Titu Bojin, adău­gând că şansele de materializare pen­tru proiectele de interes major de la ni­vel judeţean depind de „perspicacita­tea preşedinţilor de Consilii Judeţene şi a parlamentarilor locali” de a identifica surse de finanţare.

Titu Bojin a căutat să îşi susţină noul punct de vedere şi prin evocarea unui exemplu menit să pro­beze ine­ficienţa aşteptării finanţărilor de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructură. „Dacă vreau să realizez un drum de zece kilometri cu fonduri de la Guvern, îmi va lua zece ani, însă dacă realizez acelaşi proiect cu bani din credit, el se poate face în doi ani”, spunea Titu Bojin, argumentându-şi astfel şi interesul pentru obţinerea creditului solicitat de C.J. Timiş.

Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu”, un proiect de domeniul viitorului

După ce a slujit drept vehicul care a tractat, în spatele unui imens poten­ţial emoţional, un interes de natură electorală, proiectul construirii unui nou corp de clădire pentru Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu” a de­venit doar un măr al discordiei între actorii politici. Deputatul P.S.D. de Ti­miş Sorin Grindeanu a indicat drept responsabilă pentru pierderea fondu­rilor obţinute de la Guvern pe 2013 echipa din Primărie, căreia i-ar fi luat prea mult timp elaborarea documen­taţiei tehnice necesare etapei premer­gătoare demarării lucrărilor.

Pus în faţa acuzelor de ineficienţă în elaborarea documentaţiei tehnice, primarul Nicolae Robu a ripostat, pre­cizând că întocmirea documentaţiei pentru un proiect de asemenea anver­gură este un proces laborios. Ulterior, la început de decembrie, când devenise limpede faptul că banii obţinuţi de la Guvern vor fi pierduţi, edilul-şef a re­venit şi a precizat că ia în calcul posibilitatea finanţării lucrărilor la corpul B de clădire a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” din fondurile proprii ale Primăriei Timişoara. Şi aceasta pentru că, oricum, a mai precizat el, în baza discuţiilor purtate la începutul anului 2013 cu premierul Victor Ponta, Munici­palităţii îi revine un procent de con­tribuţie proprie. Pe care trebuie să îl onoreze, indiferent că va fi vorba des­pre utilizarea acestor bani la darea lucrărilor în execuţie sau mai târziu.

“Finanţarea lucrărilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deşi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar noi nici nu avem nevoie de bani până în aprilie – mai, după ce se vor finaliza toate eta­pele premergătoare începerii lucrări­lor, care includ întocmirea documen­taţiei tehnice şi organizarea licitaţiei”, a căutat primarul Nicolae Robu să atenueze efectul veştii că nu sunt prevăzute surse de finanţare în bugetul consolidat de stat pe 2014 pentru lucrările de construcţie la corpul B de clădire al Spitalului de Copii. Edilul a adăugat însă că „nu ar fi drept ca de la bugetul de stat să nu primim cel puţin 50% din valoarea totală a investiţiei. Iar orice procent pe care îl vom obţine dincolo de 50% este mulţumitor.”

Fondurile europene, singura şansă pentru proiectele majore de infrastructură ale Timişului

Referitor la situaţia proiectelor de infrastructură de interes major pentru judeţ, cel care s-a pronunţat asupra identificării unor surse alternative de finanţare a fost preşedintele C.J. Timiş,Titu Bojin.

Finalizarea Centurii Sud a Timi­şoa­rei a figurat ca obiectiv în toate plian­tele electorale distribuite de U.S.L. în Timiş. Proiectul viza închiderea inelu­lui de centură al Timişoarei, pentru devierea totală a traficului greu, aşa încât acesta să nu mai traverseze ora­şul. Politicienii locali ai U.S.L. promi­teau că vor realiza acest obiectiv ime­diat după preluarea puterii.

Acum, preşedintele C.J. Timiş mai spune doar că pentru Centura Sud se vor căuta în continuare surse de fi­nan­ţare. Şi că este probabil că acestea vor veni, chiar şi de la buget, prin alocarea de fonduri către Ministerul Transporturilor, prin intermediul C.­N.A.D.N.R., căci este vorba despre un proiect considerat “de interes naţio­nal”. Cât despre proiectul de realizare a conexiunii la autostradă pe relaţia Calea Aradului – Sânandrei, aflăm doar că anul viitor va începe elaborarea stu­diului de fezabilitate, etapă premergă­toare construirii acestei porţiuni de conexiune. „Am dat dispoziţie să se facă în linie dreaptă, fără curbe pentru că are cineva teren în zonă”, precizea­ză preşedintele C.J. Timiş, care mai spune că proiectul va fi realizat din fonduri proprii, întrucât s-a convenit asupra asumării acestei investiţii cu primarul Timişoarei.

Cel mai vechi proiect de Centru Intermodal, dependent de o decizie politică

Referitor la posibilitatea realizării în judeţ a unui Centru Intermodal, Timişul are întocmit cel mai vechi proiect din ţară. Proiectul a fost evocat încă din 2011 şi soarta lui e depen­dentă în prezent, se pare, exclusiv de decizii de ordin politic.

Iniţial, proiectul a fost propus spre realizare la Recaş, acolo unde exista deja terenul necesar pentru demararea lucrărilor. Ulterior, după schimbarea puterii, în 2012, în ciuda faptului că fusese întocmit chiar şi un studiu de prefezabilitate, s-a vorbit cu insistenţă despre dorinţa autorităţilor de a reloca proiectul la Remetea. Doar că aici terenul pe care ar urma să se realizeze investiţia nu aparţine Statului, fiind alocată în 2013, de la bugetul Consiliu­lui Judeţean Timiş, suma de 1,5 mi­lioane lei pentru achiziţionarea de teren şi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de exproprierile necesare. În acest moment, situaţia referitoare la proprietatea asupra terenului pe care ar urma să se realizeze investiţia nu este clarificată.

Dar nici bugetul consolidat de stat pe 2014 nu prevede vreo sursă de finanţare pentru Centrul Intermodal Timişoara.

Dezinteres al reprezentanţilor Guvernului faţă de Timiş

Prezent la Timişoara la final de octombrie, vicepremierul şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a informat, ambiguu, că i-au fost aduse la cunoştin­ţă proiectele majore ale Timişoarei pentru anul 2014, dar s-a ferit să asume vreo promisiune concretă, afirmând doar că soarta proiectelor Timişoarei depinde de felul în care va fi structurat bugetul pe 2014.

Acelaşi mesaj ambiguu şi lipsit de orice fel de angajament concret la adresa Timişului şi a Timişoarei l-a avut drept exponent pe vicepremierul şi ministrul Dezvoltării şi Admi­nis­traţiei Regionale, Liviu Dragnea. Prezent în oraş la jumătatea lunii decembrie, după ce principalele repere ale bugetului consolidat de stat pe 2014 erau deja cunoscute, s-a mulţumit să facă referire la proiectele majore ale „judeţului… Timişoara”, fără să poată oferi însă vreo informaţie concretă despre vreunul dintre acestea şi fără să poată indica vreo sursă posibilă de finanţare, în afară de trimiterile re­petate la posibilitatea accesării de fonduri europene pentru proiectele de infrastructură. O singură referire a fost făcută în treacăt de vicepremierul Liviu Dragnea la proiectul Centurii Sud şi la proiectul Centrului Inter­modal. Pentru care însă acesta i-a de­semnat drept responsabili pe ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, şi pe ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova. Atunci când a fost solicitat să furnizeze informaţii concrete referi­toare la soarta proiectelor de dez­voltare locală finanţate de la bugetul de stat, vicepremierul Liviu Dragnea a furnizat un răspuns ambiguu, prefe­rând să  declare doar că “se vor aloca în 2014 sume mai mici decât ar fi nece­sar, dar mai mari decât în alţi ani”.