Registrul spaţiilor verzi, în sfârşit o prioritate pentru Primăria Timişoara

Investiţia, cerută imperios de Curtea de Conturi, este menţinută în bugetul rectificat

După ce, într-un raport recent, Curtea de Conturi specifica faptul că Municipalitatea timişoreană nu are o evidenţă clară a spaţiilor verzi din oraş şi, din această cauză, nici nu poate estima corect justeţea investirii fondurilor în parcuri şi scuaruri, Primăriei timişorene i se cerea realizarea rapidă a unui Registru al spaţiilor verzi, care să identifice clar parcelele de spaţii verzi amenajate din bani publici. După ce a fost somată în acest sens de către Curtea de Conturi, Municipalitatea pare să considere realizarea acestui registru o prioritate, menţinând-o pe lista de investiţii, după rectificarea bugetară.

300.000 de lei pentru un proiect ce trebuia realizat de multă vreme

parcul rozelorPe rectificarea bugetară care va fi votată de către consilierii locali în această lună s-a menţinut alocarea sumei de 300.000 de lei de la bugetul local, pentru realizarea Registrului spaţiilor verzi. Investiţia probabil că ar mai fi aşteptat dacă în urma ultimului audit realizat la Primărie Curtea de Conturi nu ar fi solicitat imperios Municipalităţii să realizeze aplicaţia de inventariere a spaţiilor verzi din oraş.

Auditorii publici ai Curţii de Conturi au depistat la controalele din ultimii ani numeroase nereguli legate de amenajarea spaţiilor verzi, care au culminat cu constatarea că Primăria Timişoara a plătit de două ori aceleaşi lucrări realizate la Parcul Copiilor – o dată, deţinuţilor Penitenciarului Timişoara şi încă o dată, unor firme care şi-au revendicat acele lucrări, deşi nu le prestaseră. Curtea de Conturi menţiona că s-au consumat în mod nejusti-ficat resurse financiare publice în sumă de peste 642.000 de lei pe toată durata contractului de execuţie a investiţiei din Parcul Copiilor.

Auditorii au ajuns la concluzia că Primăria a dat aceşti bani nejustificat pentru că nu are o evidenţă clară a spaţiilor verzi din oraş. Oficialii acestei instituţii spun că autorităţile publice locale nu au realizat Registrul local al spaţiilor verzi şi nici nu l-au actualizat ori de câte ori intervin modificări în structura terenurilor definite ca spaţii verzi şi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii verzi, deşi legea obligă la acest lucru. Ca atare, Curtea de Conturi a solicitat remăsurarea cu exactitate a tuturor spaţiilor verzi, actualizarea Cadastrului Verde, realizarea Registrului spaţiilor verzi, care să conţină identificarea exactă a fiecărei parcele verzi, stabilirea exactă a vegetaţiei existente şi evaluarea acesteia. Ceea ce, mai spune Curtea de Conturi, ar permite şi realizarea unei inventarieri reale a zonelor cu vegetaţie din Timişoara, ce trebuie întreţinute. Din această solicitare a reieşit clar un lucru surprinzător: la fel ca şi în cazul semnalizării rutiere stradale, Primăria nu prea ştie pe ce cheltuie banii, pentru că nu există o evidenţă clară a spaţiilor verzi care trebuie întreţinute.

Tocmai de aceea, constrânsă de Curtea de Conturi, dar şi de materialele din presă, Municipalitatea a menţinut în bugetul pe acest an suma de 300.000 de lei pentru realizarea Registrului spaţiilor verzi.

“S-ar fi economisit mulţi bani dacă se facea din timp acest Registru al spaţiilor verzi”

simion mosiuConsilierul local P.D.-L. Simion Moşiu susţine că Primăria ar fi reuşit să economisească sume importante din bugetul local dacă, la fel ca şi în cazul semnalizării rutiere, ar fi păstrat o evidenţă electronică foarte clară a lucrărilor efectuate pe bani publici: “Sunt mulţi bani băgaţi în ultimii ani în aceste lucrări de amenajare de spaţii verzi, ca şi în semnalizarea rutieră. S-a perpetuat în ambele cazuri, de ani de zile, acelaşi sistem de lucru, şi cineva a avut de fiecare dată de câştigat din faptul că Primăria nu a ştiut exact pe ce dă banii”.

Simion Moşiu mai spune că trebuia să se lucreze şi pe semnalizare rutieră, şi pe spaţii verzi cu clauze extrem de clare, cu garanţii de minimum doi ani, cu sume date ca procent din contract pentru garanţie. Şi, evident, Primăria ar fi trebuit să ştie oricând ce spaţii verzi are, pe ce s-au alocat resurse publice şi ce mai trebuie făcut. “Dacă ar fi existat acest Registru al spaţiilor verzi actualizat, nu ne-am fi trezit de abia acum că avem o suprafaţă prea mică de spaţii verzi pe cap de locuitor, şi că trebuie să includem şi Pădurea verde în această suprafaţă, pentru a ne încadra în standardele minime europene”, mai spune consilierul local.

Print Friendly, PDF & Email