În ultima perioada s-au înmulţit, pe pagina de Facebook a primarului Nicoale Robu, dar şi pe portalul domnuleprimar.ro, mesajele timişorenilor nemulţumiţi de aspectul parcurilor din Timişoara. Culmea e că şi Primăria e nemulţumită, deşi Municipalitatea cheltuie sume foarte mari pe reabilitările de spaţii verzi.
Mesaje “de bine” despre mizeria şi debandada din parcuri
În ciuda sumelor foarte mari cheltuite de către Primăria Timişoara pentru întreţinerea spaţiilor verzi, pe pagina de Facebook a primarului Nicolae Robu, dar şi pe portalul domnuleprimar.ro apar tot mai multe mesaje ale unor timişoreni care semnalează mizeria şi aspectul deplorabil al multor parcuri din oraş.
“În zona centrală, parcurile din apropiere (cel adiacent străzii Mocioni, respectiv cel de pe splaiul Begăi, de-a lungul bulevardului Take Ionescu), arată execrabil. Pe Filipescu, aleile de pe lângă imobile sunt ticsite cu gunoaie (una în special e plină ochi de PET-uri de bere, cel puţin 20-30, pături vechi, ambalaje), iar spaţiul verde de lângă căminul Facultăţii de Medicină e folosit pe post de tomberon”. Sau “Domnule primar, când aţi trecut ultima dată printr-un parc din Timişoara, din cele amenajate mai recent? La Turbină, unde era chiar frumos, este mizerie, rahaţi peste tot, gunoaie, nu se face absolut niciodată curat, la fel, parcul de la Dacia, la fel, Parcul Central, chiar aşa?! Nu ne pasă deloc de aceste locuri de recreere, în care s-au investit mulţi bani? Nu mai există Retim? Pentru ce îi mai plătiţi?!” sunt doar două din mesajele de “felicitare” adresate conducerii Primăriei pe domnuleprimar.ro.
Primarul Nicoale Robu a răspuns zilele trecute acestor mesaje, arătând că nemulţumirea este comună: “Am înţeles că avem o nouă societate care se ocupă de spaţiile verzi, deoarece într-adevăr nimeni nu era mulţumit de felul în care erau întreţinute aceste zone. Sper să nu mai avem astfel de probleme”.
Punctul de vedere al Primăriei este surprinzător, din perspectiva sumelor alocate anul trecut pentru întreţinerea spaţiilor verzi din municipiu. În 2013 Primăria Timişoara anunţa că e dispusă să aloce 30 de milioane de lei pentru servicii de întreţinere a parcurilor, scuarurilor, spaţiilor verzi şi sistemelor de irigare de pe domeniul public.
Şi în 2012, conform datelor Primăriei Timişoara, sumele date pentru lucrările efectuate pe spaţiile verzi din municipiu au depăşit suma de 15 milioane de lei. În primul semestru s-au executat lucrări în valoare de 9,5 milioane de lei, iar în semestrul al doilea al anului trecut s-au executat lucrări în valoare de peste 6,3 milioane de lei.
Aceasta în condiţiile în care, într-un raport recent, Curtea de Conturi a menţionat că Municipalitatea timişoreană nu are o evidenţă clară a spaţiilor verzi din oraş şi, din această cauză, nici nu poate estima corect justeţea investirii fondurilor în parcuri şi scuaruri. Auditorii spun că autorităţile publice locale nu au realizat Registrul local al spaţiilor verzi şi nici nu l-au actualizat ori de câte ori au intervenit modificări în structura terenurilor definite ca spaţii verzi şi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii verzi.
Reabilitări făcute după viziunea proprie
Anul trecut, Asociaţia Peisagiştilor şi Ordinul Arhitecţilor acuza Municipalitatea de lipsă de transparenţă, afirmând că proiecte definitorii pentru dezvoltarea şi aspectul viitor al oraşului sunt ţinute la secret sau că fac obiectul unei consultări publice formale.
Nemulţumirile au plecat de la modul în care, spuneau contestatarii, s-a mimat consultarea publicului în legătură cu felul în care se doreşte amenajarea Parcului Central. Reprezentanţii Asociaţiei Peisagiştilor şi cei ai Ordinului Arhitecţilor reclamau că pentru proiectul de reamenajare a Parcului Central s-a venit în faţa opiniei publice doar cu două variante “scoase din joben”. “Nemulţumirile noastre vizează în primul rând felul în care se realizează sau, mai bine zis, nu se realizează consultările publice pentru acest tip de proiecte. Nu au existat în ultima perioadă dezbateri publice serioase, de amploare, legate de amenajările parcurilor din municipiu. Iar lipsa consultării publice pe proiecte importante pentru aspectul oraşului are efecte vizibile. Dacă la New York, de pildă, se iau măsuri pentru limitarea traficului auto în zona centrală, crearea de zone pietonale şi de spaţii verzi, la Timişoara pare să existe o tendinţă inversă, în care oraşul apare ca un spaţiu destinat maşinilor, nu cetăţenilor. Amenajarea zonei Bălcescu este un exemplu foarte bun în acest sens. O zonă cu un potenţial extraordinar a fost transformată într-un pseudo-sens giratoriu. Şi, din păcate, din toate aceste proiecte neinspirate Primăria nu pare să înveţe nimic”, ne declara Andrei Condoroş, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, filiala Teritorială Vest.
Ultimele comentarii