Medicamentele cumpărate din banii pacienţilor, practică uzuală sau excepţie în spitalele din Timişoara?

Preşedintele C.N.A.S., Cristian Buşoi, ameninţă că, din 2014, managerii spitalelor în care le este solicitat pacienţilor să îşi cumpere singuri medicamentele şi consumabilele vor fi sancţionaţi. Decizia nu este cunoscută, încă, la Timişoara, dar directorii de spitale spun că astfel de practici reprezintă excepţii în unităţile pe care le coordonează şi invocă drept posibile motivaţii unele “sincope în aprovizionare”. 

 

Reforma din Sănătate se amână pentru la anul

CADRE MEDICALE - GREVAPreşedintele C.N.A.S., liberalul Cristian Buşoi, anunţă că, din 2014, intenţionează să dispună sancţionarea acelor spitale în care pacienţilor li se solicită să îşi cumpere singuri medica­mentele şi  materialele sanitare con­sumabile, şi asta în pofida faptului că, potrivit relaţiei contractuale pe care o au cu C.N.A.S, primesc şi bani de la stat. Cristian Buşoi precizează că va purta o discuţie prealabilă cu managerii spita­lelor şi a adăugat că, la nivel oficial, “se ştia că există situaţii accidentale” în care reprezentanţii spitalelor recurg la acest gen de solicitări, dar şi că “sunt spitale în care acest fapt constituie regulă, pentru anumite secţii, pentru anumite servicii”.

Acesta atenţionează că, pentru 2014, unul din obiectivele majore ale C.N.A.S. este acela ca niciun asigurat, din contribuţia căruia funcţionăm şi Casa, să nu fie pus să procure medi­camente. Cristian Buşoi admite că este nevoie de o organizare mai riguroasă a schemei de personal din spitale, sem­nalând supraîncărcarea schemei de personal, în principal cu personal administrativ.

Cristian Busoi (2)Spitalele trebuie să se organizeze mai bine. Într-un spital unde bolnavii nu sunt trimişi să-şi cumpere medi­camente, 70 la sută din cheltuieli sunt pentru plata personalului şi 10 la sută pentru medicamente. Managerii spita­lelor trebuie să oprească angajările nejustificate şi să renunţe la achiziţiile nepotrivite. Există spitale, în general în ţară, unde cheltuielile de personal sunt de 85 – 90, chiar 95 la sută din buget”, declară Cristian Buşoi, citat de Mediafax.

Sancţiunile, prevăzute abia în contractul-cadru de la anul

Am încercat să aflăm detalii des­pre natura sancţiunilor preconizate pentru anul viitor în situaţii cum sunt cele la care a făcut referire preşe­din­tele C.N.A.S. Cristian Buşoi ne declară, însă, că este intempestivă orice dis­cuţie detaliată despre acest subiect şi că anunţul său face parte dintr-un con­text mai amplu al unei discuţii refe­ritoare la alocările bugetare mult mai consistente pentru Sănătate, în anul 2014. Preşedintele C.N.A.S. susţine că “fondurile destinate spitalelor pentru anul viitor se anunţă îndestulătoare, în condiţiile creşterii bugetului alocat Sănătăţii”, situaţie în care a propus personal o discuţie cu managerii de spitale pentru a elucida cauzele pentru care unii se plâng că întâmpină pro­bleme, iar alţii, nu.

Chestionat asupra naturii sancţiu­nilor pe care intenţionează să le aplice în situaţia în care i se semnalează ca­zuri de pacienţi trimişi să îşi cumpere singuri medicamentele şi consuma­bilele, Cristian Buşoi afirmă că decizia nu este încă luată, dar că se intenţio­nează introducerea în viitorul contract-cadru a unei prevederi care să permită sancţionarea cu un procent asupra valorii căruia se va conveni, avansând ca dată posibilă pentru luarea deciziei februarie 2014.

Întrebat dacă i-au fost aduse la cunoştinţă cazuri concrete ale unor pacienţi care au fost nevoiţi să suporte din buzunarul propriu costul medica­mentelor în spitalele de stat, care au contract cu C.N.A.S., Cristian Buşoi declară că ştie despre astfel de situaţii “doar din relatările presei”, dar că aces­te relatări sunt susţinute de cazurile concrete ale unor pacienţi.

Referitor la nevoia unei mai bune organizări a spitalelor şi la necesitatea unei organizări mai judicioase a sche­mei de personal, pe care a apreciat-o ca fiind în prezent supraîncărcată, Cris­tian Buşoi spune că pârghiile legale care să permită limitarea risipei de fonduri alocate cheltuielilor de perso­nal stau exclusiv la îndemâna Mini­sterului Sănătăţii.

O decizie necunoscută la nivel local

Iulius Juganaru, manager Sp. Judetean Timisoara 2Contactat, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, medicul Iulius Jugănaru, spune că nu s-a pri­mit încă nicio notificare oficială legată de anunţata intenţie a preşedintelui C.N.A.S. de sancţionare a managerilor de spitale, că nu ştie dacă sancţiunile avute în vedere de Cristian Buşoi vor fi de ordin financiar sau administrativ, dar că “subiectul acesta s-a mai discu­tat” şi că “mi se pare normal ca pa­cienţii să nu fie nevoiţi să îşi plătească din banii proprii medicamentele de ca­re au nevoie în spital”.

Întrebat dacă are cunoştinţă des­pre situaţii concrete de acest gen, pe­trecute în spitalul aflat în subordinea sa, dr. Iulius Jugănaru a admis că astfel de situaţii există şi că ele pot fi moti­vate de anumite sincope care apar în aprovizionare: “Consumul este apre­ciat în baza unor estimări bazate pe istoric şi astfel se poate ajunge, în unele cazuri, la epuizarea stocurilor”. Iulius Jugănaru mai spune că s-au în­treprins la nivel de spital demersuri pentru punerea la punct a unor proce­duri de urgenţă în ce priveşte achiziţia de medicamente, care să acopere astfel nevoile unor pacienţi aflaţi  în situaţii disperate.

Medicamentele cumpărate de pacienţi, decontate de spital

Octavian Mazilu (1)Managerul Spitalului Clinic Muni­cipal, medicul Octavian Mazilu, de­clară că îi este cunoscută declaraţia lui Cristian Buşoi, dar spune că nu cunoaş­te încă detalii despre subiect şi că este prematur să se pronunţe, fiind vorba despre o decizie care vizează anul 2014. Susţine însă că, la Spitalul Muni­cipal, pacienţii nu cumpără me­dica­mentele decât în cazuri de ex­cepţie. “Avem însă o procedură de lucru în baza căreia medicamentele cumpărate de pacienţi pe perioada spitalizării sunt decontate ulterior de către noi”, mai spune dr. Octavian Mazilu. Acesta afirmă că Spitalul Municipal Timişoara se situează, din punctul de vedere al cheltuielilor cu personalul, sub limita a 70% din va­loarea totală a bugetului alocat. Şi asta, în pofida faptului că “această structură pavilionară pe care o avem, cu corpuri de clădire plasate la distanţe semni­ficative unele de altele, implică ges­tionarea spitalului cu mari eforturi ad­ministrative”.

Lider Sanitas Timiş: „De vină poate fi şi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor”

Liderul sindicatului Sanitas Timiş, dr. Livius Cârstea, spune că, potrivit unor in­for­maţii vehiculate în diverse spaţii publice şi care au ajuns la cunoştinţa sa, la Spitalul Mu­nicipal  Timişoara nu se re­curge la acest gen de soli­citare adresată pacienţilor. Dar afir­mă că la Secţia de Neu­ro­logie a Spitalului Clinic Jude­ţean de Urgenţă din Timişoara şi la Institutul de Boli Car­diovasculare Timişoara au fost semnalate astfel de situaţii, în care, la intrare, pacienţilor le-au fost înmânate liste cu necesarul de materiale de unică folosinţă şi de medi­ca­mente pentru perioada de inter­nare.

Livius Carstea bustLiderul Sanitas mai spune că, în afară de subfinanţare, responsabilă pentru crearea unor astfel de situaţii poate fi şi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor, caz în care pacienţii sunt nevoiţi să îşi achiziţioneze substituenţi pen­tru substanţele de bază.

Măsuri antifraudă la spitale, instituite în Timiş

În luna iulie, în premieră naţională, C.J.A.S. Timiş a in­stituit un set de măsuri anti­fraudă care impun necesitatea întocmirii de către spitale a unor evidenţe informatice care să includă pacienţii trataţi, cu menţionarea adresei de con­tact şi a numerelor de telefon ale acestora. Măsura a fost lua­tă, preciza atunci medicul Vic­tor Dumitraşcu, preşedintele C.J.A.S. Timiş, pentru a se pu­tea verifica mai eficient dacă banii alocaţi spitalelor sunt utilizaţi în folosul pacienţilor.

Print Friendly, PDF & Email