Spitalele vor fi obligate, în baza contractului cadru încheiat anul viitor, să aloce un procent minim din contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru achiziţionarea de medicamente şi materiale sanitare. Acestui procent urmează să îi fie adăugate, în funcţie de specificul spitalelor, alte sume alocate achiziţiei de medicamente şi consumabile.

Sancţiuni pentru nerambursarea către pacienţi a banilor cheltuiţi pentru medicamente

Anunţul a fost făcut de preşe­din­tele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, care a de­clarat, citat de Mediafax, că au fost identificate spitale care au prevăzută achiziţia de medicamente la valori de 2,3%, 3%, 4% din contractul cu C.N.­A.S.: “Este foarte puţin. Trebuie ca în viitorul contract-cadru şi în norme să avem un procent minim din contrac­tul cu Casa care să fie acordat medi­camentelor şi materialelor sanitare. Repet, care să fie minim. După care putem pune ca recomandare în con­tract, în funcţie de clasificarea spita­lelor, spre exemplu, de tariful pe caz ponderat, de cât este cheltuiala de per­sonal, un procent care să fie discutat”.

Măsura ar avea ca scop evitarea unor situaţii grave, cum au fost cele semnalate recent în unele spitale, în care angajaţii s-au plâns că nu sunt prevăzuţi bani pentru achiziţionarea de medicamente şi materiale sanitare.

“Vor fi discuţii peste discuţii, dar cel puţin pentru procentul minim trebuie să găsim o formulă rezonabilă. Va trebui să găsim o soluţie, pentru că unele spitale au cheltuieli de personal de peste 80 – 90 la sută. Cheltuielile de personal, utilităţi, hrană, curăţenie, materiale sanitare şi medicamente tre­buie să ajungă la sută la sută. Dacă vor­bim de spitalele bine finanţate, cele de înaltă performanţă sau cele din Bucu­reşti, cheltuielile de personal nu sunt atât de dramatice precum cele din ţa­ră. Acolo, procentul poate fi discutat”, mai spune preşedintele C.N.A.S.

Cristian Buşoi spune că spitalele trebuie să se organizeze mai bine: “Într-un spital unde bolnavii nu sunt trimişi să-şi cumpere medicamente, 70 la sută din cheltuieli sunt pentru plata personalului şi 10 la sută pentru medi­ca­mente. Managerii spitalelor trebuie să oprească angajările nejustificate şi să renunţe la achiziţiile nepotrivite. Există spitale, în general în ţară, unde cheltuielile de personal sunt de 85 – 90, chiar 95 la sută din buget”.

O decizie necunoscută la nivel local

Întrebaţi dacă în unităţile spita­li­ceşti ale căror destine le coordonează astfel de practici sunt uzuale sau dacă ele reprezintă doar o excepţie, mana­gerii spitalelor din Timişoara au in­vocat faptul că aceste situaţii sunt, în majoritatea lor, rodul unor “sincope în aprovizionare”.

Managerul Spitalului Clinic Jude­ţean de Urgenţă, medicul Iulius Ju­gănaru, declara, în noiembrie 2013, că nu s-a primit oficial nicio notificare legată de anunţata intenţie a preşe­dintelui C.N.A.S. de sancţionare a ma­nagerilor de spitale, că nu ştie dacă sancţiunile avute în vedere de Cristian Buşoi vor fi de ordin financiar sau administrativ, dar că “subiectul acesta s-a mai discutat” şi că “mi se pare nor­mal ca pacienţii să nu fie nevoiţi să îşi plătească din banii proprii medica­men­tele de care au nevoie în spital”.

Întrebat dacă are cunoştinţă des­pre situaţii concrete de acest gen, pe­trecute în spitalul aflat în subordinea sa, dr. Iulius Jugănaru a admis că ast­fel de situaţii există şi că ele pot fi mo­ti­vate de anumite sincope care apar în aprovizionare: “Consumul este apre­ciat în baza unor estimări bazate pe istoric şi astfel se poate ajunge, în unele cazuri, la epuizarea stocurilor”. Iulius Jugănaru mai spune că s-au în­treprins la nivel de spital demersuri pentru punerea la punct a unor proce­duri de urgenţă în ce priveşte achiziţia de medicamente, care să acopere astfel nevoile unor pacienţi aflaţi  în situaţii disperate.

Medicamentele cumpărate de pacienţi, decontate de spital

Managerul Spitalului Clinic Muni­cipal, medicul Octavian Mazilu, a declarat la rândul său că îi este cunos­cută intenţia lui Cristian Buşoi, dar că nu cunoaşte la modul oficial detalii despre subiect şi că este prematur să se pronunţe, fiind vorba despre o deci­zie care vizează anul 2014. La Spitalul Municipal, a mai precizat managerul Octavian Mazilu, pacienţii nu sunt ne­voiţi să îşi cumpere medicamentele de­cât în cazuri de excepţie. “Avem însă o procedură de lucru în baza căreia me­dicamentele cumpărate de pacienţi pe perioada spitalizării sunt decontate ulterior de către noi”, a declarat dr. Oc­tavian Mazilu, punctând că Spitalul Municipal Timişoara se situează, din punctul de vedere al cheltuielilor cu per­sonalul, sub limita de 70% din valoarea totală a bugetului alocat. Şi asta, în pofida faptului că “această structură pavilio­nară pe care o avem, cu corpuri de clă­dire plasate la distanţe semnificative unele de altele, implică gestionarea spi­talului cu mari eforturi administrative”.

Lider Sanitas Timiş: „De vină poate fi şi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor”

Liderul sindicatului Sanitas Timiş, dr. Livius Cârstea, a declarat că, potrivit unor informaţii vehiculate în diverse spaţii publice şi care au ajuns la cunoştinţa sa, la Spitalul Municipal  Timişoara nu se recurge la acest gen de solicitare adresată pacienţilor. Dar afirmă că la Secţia de Neurologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Timişoara şi la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara au fost semnalate frecvent astfel de situaţii, în care, la intrare, pacienţilor le-au fost înmânate liste cu necesarul de mate­riale de unică folosinţă şi de medica­mente pentru perioada de internare.

Liderul Sanitas a mai apreciat că, în afară de subfinanţare, responsabilă pentru crearea unor astfel de situaţii poate fi şi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor, caz în care pacienţii sunt nevoiţi să îşi achizi­ţioneze substituenţi pentru substanţele de bază.

Structură antifraudă în subordinea C.N.A.S.

Cristian Buşoi afirmă că, în noiem­brie, a fost înfiinţată Direcţia Genera­lă Monitorizare, Control şi Antifraudă, structură specializată care efectuează activităţi de control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu rolul de a coordona, monitoriza, inves­tiga şi combate fraudele în cadrul siste­mului de asigurări sociale de sănătate. Aceasta are ca obiectiv realizarea de activităţi de control inopinate la furni­zorii de servicii medicale dintr-un ju­deţ. Prima acţiune de control inopinat a avut loc la jumătatea lunii decembrie 2013, în Bucureşti şi în nouă judeţe. Printre neregulile constatate se numă­ră nerespectarea criteriilor de inter­nare. “Am găsit cazuri internate în spi­talizare de zi şi rezolvate în spitalizare continuă, iar de multe ori la foile de ob­servaţie nu există calitatea de asi­gurat. Am mai găsit, ceea ce pentru noi a fost o uriaşă surpriză, foi de ob­servaţie necompletate, ceea ce ridică un mare semn de întrebare şi pentru structurile de control local. Probabil, în prima săptămână din 2014, vom avea un raport detaliat cu ceea ce am găsit. Au mai fost cazuri sporadice de bolnavi ţinuţi în spital patru luni şi neasiguraţi ţinuţi în urgenţă peste trei zile, fără să existe dovada stării de urgenţă”, decla­ră Cristian Buşoi.

În iulie 2013, în premieră naţio­nală, C.J.A.S. Timiş a instituit un set de măsuri antifraudă care prevăd necesi­tatea întocmirii de către spitale a unor evidenţe informatice care să includă pacienţii trataţi, cu menţionarea adre­sei de contact şi a numerelor de tele­fon ale acestora. Măsura a fost luată, preciza atunci medicul Victor Dumi­traşcu, preşedintele C.J.A.S. Timiş, tocmai pentru a se putea verifica mai eficient dacă banii alocaţi spitalelor sunt utilizaţi în folosul pacienţilor.