O carte despre obiceiurile şi tradițiile germanilor din Banat, despre locurile rămase în memoria lor, dar şi despre odiseea celor deportaţi în URSS şi în Bărăgan va fi lansată, peste câteva zile, la Timişoara.

Sunt trei secole de când primii germani au fost colonizaţi în Banat, prezenţa lor jucând un rol important în regiune atât din punct de vedere economic, cât şi politic şi cultural.
Forumul Democrat al Germanilor din Banat găzduieşte lansarea volumlui Germanii din Banat prin povestirile lor, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, al Smaranda Vultur, volum apărut în această săptămână la Editura Polirom, cu sprijinul Fundației Hanns Seidel – România. Evenimentul are loc marţi, 13 martie, de la ora 16.

La lansare vor vorbi, alături de Smaranda Vultur, Ioan Fernbach, Rudolf Graf, Vasile Docea, Simona Adam şi Mihai Panu.

Invitaţi speciali la eveniment sunt şi câţiva etnici germani: Margareta Docea, Ignaz Fischer, Alfred Kosar, Renate Mioc, Gabriela Murgu, Cristina Renard, Eleonora Ringler-Pascu, Liselotte Roth, Francisca Schulz, Else Schuster, Edith Singer, Puiu Stan, Erwin Tigla, Ronald Wiest.

În această cea de a doua ediție, cartea Smarandei Vultur reuneşte interviuri autobiografice şi studii antropologice despre minoritatea germană din Banat, care creionează imaginea de ieri şi de azi a unei etnii, precum şi repere importante ale istoriei sale sociale. Prin interviurile de tip „povestea vieţii” sunt prezentate destine individuale, obiceiuri, tradiții, locurile rămase în memoria etnicilor germani, precum şi odiseea celor deportaţi în URSS, în 1945, şi în Bărăgan, în 1951.

„Mărturiile celor care au traversat perioada de nazificare, războiul, care au pierdut prin expropriere sau colectivizare accesul la transmiterea bunurilor, au cunoscut la o vârstă extrem de fragedă deportările, separarea de familie şi munca epuizantă sunt mai dramatice, mai încărcate de emoţii atunci când cei care relatează nu au câştigat prin trecerea timpului o anume detaşare şi distanţare analitică. Sunt – în cazul deportaţilor în URSS, mai ales (jumătate dintre interviuri fiind cu unii dintre ei) – adevărate poveşti de supravieţuire, fără tonalităţi eroizante, care le-ar face mai puţin credibile. Descrierile condiţiilor din lagăr sunt uneori cinematografice, apropiindu-se prin detalii de puterea de impact a unui text literar, pe principiul că realitatea, în condiţii extreme, concurează ficţiunea”, spune Smaranda Vultur.

Smaranda Vultur este doctor în filologie, scriitoare, critic literar, specialistă în antropologie culturală şi istorie orală. A publicat mai multe cărţi cu interviuri autobiografice şi povestiri de viaţă, dintre care la Editura Polirom, în 2002, Memoria salvată. Evreii din Banat ieri şi azi, volum pe care l-a coordonat.