Conform ultimelor date din registrele naţionale de cadastru, Timişul rămâne cel mai activ judeţ în ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri. Cât din pământul cumpărat aparţine, direct sau indirect, străinilor rămâne în continuare un mister.

Pământurile din Timiş, la mare căutare

Deşi este indicat deseori ca având una dintre cele mai active pieţe imobiliare, pe segmentul clădirilor, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Timişul nu se mai încadrează în topul judeţelor cu cele mai multe imobile vândute şi cumpărate, clasament în care Bucureştiul, Clujul şi Ilfovul se află pe primele poziţii.

Lucrurile se schimbă în ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri, unde în momentul de faţă, raportat la datele pe acest an, Timişul este în fruntea topului.

Astfel, în primele nouă luni ale anului 2017 au fost înregistrate în Timiş, 6.377 de tranzacţii cu terenuri, la ceva distanţă venind în acelaşi clasament naţional Doljul, cu 5.343 de tranzacţii şi Aradul, cu 5.185.

„Dacă mă întrebaţi pe mine, avântul acela de pe vremuri parcă s-a mai domolit, în ceea ce priveşte cumpărarea de terenuri agricole de către străini. Greşelile pe acest segment au început din 1990, atunci când, la fel ca Gorbaciov, am deschis prea larg mâinile, sperăm să fim acceptaţi în Uniunea Europeană şi aşa mai departe. Apreciez ce au făcut din acest punct de vedere vecinii noştri maghiari, unde au existat şi există limitări stricte legate de cumpărarea de teren de către străini”, spune Doru Petanec, Directorul Direcţiei Agricole Judeţene Timiş.

În opinia sa, se văd din plin efectele negative ale freneziei achiziţiei de teren, în sensul fărâmiţării excesive a suprafeţelor. „Acum nu mai poţi face o comasare şi cu utilajele noi nu mai poţi lucra pe jumătate de hectar. Era mai bine dacă, în cazul străinilor, se venea cu diverse forme de concesiune sau arendă pe termen lung, şi nu se accepta vânzarea. Acum este prea târziu să mai intervii. Mai aud prin judeţele vecine estimări gen – 40% din pământ este deţinut de către străini. Adevărul este că nu cred că există în momentul de faţă o evidenţă riguroasă şi credibilă”, mai spune Doru Petanec.

Fenomen scăpat de sub control

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe.

Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş (care rămâne pe primul loc), Vaslui şi Arad.

În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE depăşeşte şi 30.000 de euro.

Conform estimărilor neoficiale, pe primul loc în topul cumpărătorilor de teren din România se situează cetăţenii italieni (aspect valabil şi în Timiş), cu 24,29% din total, urmaţi de germani, cu 15,48%, şi de cetăţeni din ţările arabe, cu 9,98%. Spaniolii deţin o cotă de 6,22% din cele 700.900 de hectare de teren agricol cumpărate de străini în România, austriecii – 6,13%, cetăţenii maghiari – 8,17% şi danezii – 4,52%.

În ultimii doi ani, unii dintre cei mai activi cumpărători de terenuri în România sunt din ţări precum Irak, Liban, Siria, Arabia Saudită şi Iran.

În România există peste 130 de exploataţii agricole deţinute de străini, iar suprafaţa agricolă deţinută de străini a crescut la peste 250.000 de hectare în vestul ţării, conform evidenţelor Ministerului Agriculturii.