Cum ar reacţiona România dacă ar fi supusă la presiuni ca urmare a sosirii a unui număr mare de imigranţi ce au nevoie de protecţie internaţională? Autorităţile au simulat o acţiune de acest gen.

Rex 2013

Frontiera României cu Serbia de la Stamora Moraviţa a fost gazda unui exerciţiu comun al Agenţiei Europene Frontex, Biroului European de Sprijin pentru Azil şi a Poliţiei de Frontieră Timişoara, în cadrul căruia s-au simulat situaţii în care România ar putea fi supusă la presiuni din cauza sosirii unui număr mare de cetăţeni străini ce au nevoie de azil.

Potrivit unui comunicat remis săptămâna aceasta de Inspectoratului General pentru Imigrări, exerciţiul s-a derulat în perioada16 iulie -12 august, în zona de frontieră a României cu Serbia, organizat de Frontex (Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe) şi de Biroul European de Sprijin pentru Azil (B.E.S.A.) în colaborare cu Inspectoratului General pentru Imigrări şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş.

Exerciţiul s-a derulat în contextul Operaţiunii comune „REX 2013” şi a urmărit simularea unei situaţii în care România ar putea fi supusă la presiuni ca urmare a sosirii a unui număr mare de cetăţeni ai unor state terţe, ce au nevoie de protecţie internaţională. Scopul exerciţiului a fost testarea modului de detaşare a echipelor de sprijin pentru azil ale B.E.S.A. în situaţii reale de urgenţă, situaţii cu care se pot confrunta statele membre.

Operaţiunea „REX2013” s-a manifestat prin prezentarea generală a centrului şi a activităţilor care se desfăşoară în cadrul lui de către conducerea acestuia, preluarea unei cereri de acordare de protecţie depusă la sediul centrului, implementarea acesteia în sistemul de management al străinilor din România, amprentarea solicitantului de azil şi constituirea efectivă a dosarului personal. În plus, s-au efectuat chestionare preliminare ale solicitanţilor de azil, s-au prezentat unele proceduri speciale: cea de azil în cazul minorilor neînsoţiţi şi alte categorii de persoane vulnerabile, cea a transferurilor solicitanţilor de azil între centrele regionale de cazare şi cea referitoare la cazul în care se depăşeşte capacitatea de cazare la un anumit centru.

Concluziile privind rezultatele acestui exerciţiu vor fi puse în discuţie cu ocazia întâlnirii de evaluare a Exerciţiului comun cu Frontex, ce va avea loc la sediul B.E.S.A. din Malta, în 9 – 10 septembrie.

Experţi în managerierea frontierelor

Frontex a luat fiinţă în 2005 şi are ca obiective asigurarea coordonării operaţionale între statele membre ale U.E. în privinţa managementului frontierelor externe, acordarea de asistenţă acestor state în pregătirea poliţiştilor de frontieră, efectuarea analizelor de risc, dezvoltarea cercetărilor în controlul şi supravegherea frontierelor şi asigurarea suportului pentru organizarea de operaţiuni comune, precum cea recent încheiată.

România a fost acceptată, cu statut de observator, în asistarea la lucrările desfăşurate de Frontex, încă din 2005, iar odată cu intrarea în U.E., a devenit membru cu drepturi depline. Cea mai recentă misiune este cea din 8 august, când o navă de patrulare română a intervenit pentru salvarea a circa 100 de imigranţi sirieni, care pluteau în derivă în Marea Mediterană, în apropiere de Italia.

B.E.S.A. este o agenţie a U.E., înfiinţată în 2011, care joacă un rol-cheie în dezvoltarea concretă a sistemului european comun de azil, având scopul de a consolida cooperarea în materie de azil şi de a ajuta statele membre în oferirea de protec?ie pentru persoanele persecutate. B.E.S.A. acţionează şi ca un centru de expertiză în materie de azil, prin oferirea  sprijinului către statele membre ale căror sisteme de azil ?i de primire sunt sub presiune. În plus, este responsabilă şi cu facilitarea schimburilor de informaţii, precum şi cu identificarea celor mai bune practici în materie de azil. B.E.S.A. răspunde de activităţile legate de colectarea informaţiilor privind ţările de origine ale solicitanţilor de azil, prin elaborarea de rapoarte privind ţările de origine. La cerere, poate coordona echipe de sprijin pentru azil, care contribuie prin asistenţă tehnică, în special servicii de interpretariat, servicii de informare cu privire la ţările de origine, în gestionarea cazurilor de azil.