Brîndușa Armanca, despre „Armata lui Pinocchio”, într-o conferinţă naţională despre dezinformarea în televiziune

Jurnalista timişoreană Brîndușa Armanca va susţine, la Teatrul Național din București, o conferință despre dezinformarea în televiziune, Armata lui Pinocchio. Cum se minte poporul cu televizorul.

 

Duminică 8 octombrie, de la la ora 11, jurnalista timişoreană Brîndușa Armanca va susţine în Sala Atelier a Teatrului Național din București conferința Armata lui Pinocchio. Cum se minte poporul cu televizorul, eveniment dintr-o serie inițiată de Mihail Sadoveanu și reluată sub direcțiunea lui Ion Caramitru, în 2006, în care au conferențiat personalități ca Ana Blandiana, Andrei Șerban, Horia Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleşu, Herta Müller, Emil Hurezeanu, Nicolae Manolescu ș.a.

Prezentarea se axează pe explicarea fenomenului de difuzare a știrilor false, pe identificarea „agenților” manipulării prin televiziune, exemplificate cu studii de caz recente.

„Sondajele arată că publicul din România se informează în proporție de peste 80% de la televizor, așadar acesta este mediul prin care poate fi contaminat. Numeroasele canale «de știri» apărute la noi sunt adesea canale de intoxicare, dezinformare, manipulare, iar domeniile predilecte ale distorsiunilor sunt politica, evenimentele mondene, afacerile și știrile interne”, spune Brînduşa Armanca.

Potrivit unui studiu iSense Solutions, deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false – 9 din 10 susținând că li se întâmplă să descopere că o știre pe care inițial o considerau adevărată este falsă –, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le împărtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele.

Brîndușa Armanca este jurnalistă, profesor universitar, redactor al rubricii Media culpa a revistei ”22”. A condus TVR Timișoara și Institutul Cultural Român de la Budapesta, mai mulți ani. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații de media, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca Televiziunea regională în România, Media culpa, Învaţă să învingi, Istoria recentă în mass-media.Frontieriştii, tradusă şi în maghiară, Dalnic. Istorii nespuse din satul lui Doja (versiuni în română, engleză, maghiară), cărţi de comunicare cum este Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt, sau de istorie literară și literatură ca Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă, Abolirea timpului buimac, Final la Cartea rataților. Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române, precum și cu Distincția Ministerului Culturii ungar pentru diplomație culturală.

Print Friendly, PDF & Email