Teatru

Sala de aşteptare – Aeroport 2De Ştefan Caraman

Un spectacol de Ion-Ardeal Iere­mia

S-au întâlnit într-un aeroport. Iu­bire fulgurantă, cerebral refuzată, în ciuda imperativului emoţional. După un an, aceeaşi Ea, acelaşi El şi, pro­babil, acelaşi aeroport. Ea, Sorana, însoţită de iubitul ei, el – Rudi, alături o altă femeie. Ce-şi mai pot spune? Cât mai e iubire şi cât frustrare? Să fie vorba de a doua şansă sau de trista oglindă a unei iubiri ratate? Sala de aşteptare desface nodul complicat al unei simple poveşti de iubire.

Studio “Uţu Strugari”, 12 no­iembrie, ora 19

Copenhaga

De Michael Frayn

Un spectacol de Ada Lupu

Suspendate în afara spaţiului şi timpului cercetate o viaţă întreagă, spiritele lui Niels Bohr şi Werner Hei­senberg, savanţii care prin studiile lor în domeniul fizicii nucleare din timpul celui de-al Doilea Război Mon­dial au ţinut pentru o clipă viitorul lumii în palmă, încearcă să răspundă la întrebarea pusă de Margrethe, so­ţia lui Bohr (întrebare pe care istoria o mai pune şi astăzi): De ce a venit Heisenberg, în 1941, la Copenhaga? Într-adevăr, fizicianul german i-a fă­cut lui Bohr o vizită misterioasă în Co­penhaga ocupată de nazişti – su­biectul fierbinte fiind construirea bombei atomice. Vrea să-l avertizeze sau să-l coopteze? Caută informaţii sau iertarea? Care e graniţa morală pe care trebuie să o forţeze ştiinţa şi în cel fel partea conţine întregul?  Viaţa conţine ştiinţa sau invers? Cu mai multe variante de răspuns posi­bile, Copenhaga, un thriller psiholo­gic de excepţie, este mai mult decât un text despre istoria fizicii nucleare sau un eseu despre responsabilitatea omului de ştiinţă. Copenhaga este, în primul rând, o superbă meditaţie asupra incertitudinii ca esenţă a evo­luţiei umanităţii şi, în egală măsură, o tandră provocare a logicii misterioa­se, de necuprins a universului pe care încercăm să îl descifrăm.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 13 noiembrie, ora 19

Oxygen

De Ivan Viripaev 

Un spectacol în regia lui Ale­xandru Mihăescu

El şi ea. Saşa şi Saşa. El din Ser­puhov, oraş pierdut în inima înghe­ţată a Siberiei. Ea din Moscova, gra­ţioasă şi mondenă, pe cât de sofisti­cată, pe atât de confuză. Au în comun aceeaşi groază faţă de perspectiva unei vieţi lipsite de oxigen. Amândoi sunt în căutarea unui sens al vieţii. Împreună îl găsesc, însă doar pentru o vreme. Cât e vorba de pasiune fără limite, cât e iubire adevărată, cât e sete de apropiere umană într-o lume a derutei ultra-urbane? Sunt doar câ­teva dintre miile de întrebări născute în jurul poveştii de iubire-pretext ce dă tonul acestui tulburător poem dra­matic. Oxigenul lui Ivan Vîrîpaev, unul dintre marile texte ale teatrului con­temporan, devine în viziunea regizo­rului Alexandru Mihăescu un spec­tacol frust şi seducător, un tur de forţă pentru cei doi interpreţi şi o adevărată provocare pentru public.

Studio “Uţu Strugari”, 15 noiem­brie, ora 19

Interzis accesul animalelor

De Rodrigo Garcia

Un spectacol de Rodrigo Garcia

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 16 noiembrie, ora 19

Cloaca

După Maria Goos 

Un spectacol în regia artisti­că a Mihaelei Lichiardopol

Patru vechi prieteni, acum la vârs­ta de mijloc, se reîntâlnesc într-un mo­ment de cotitură pentru viaţa fiecă­ruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bătrâni încă, libertatea li se pare o noţiune din ce în ce mai relativă, opţiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artă, acum funcţionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu Pri­măria, pentru nişte tablouri odinioară subevaluate. Joep, politician de suc­ces, se ascunde la Pieter de eşecul său matrimonial. Tom, avocat celebru, în­cearcă să-l ajute, deşi îşi are şi el pro­priile lui probleme cu drogurile. În sfâr­şit, Maarten, dramaturg, are o relaţie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru po­veşti, patru destine care se întrepă­trund şi care, între tragic şi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaţă.

Cloaca, multipremiată şi ca spec­tacol de teatru şi ca film, a fost mon­tată în Olanda, Argentina, Marea Bri­tanie (la celebrul teatru Old Vic, în regia lui Kevin Spacey), Germania, Elveţia, Austria şi Spania. În Româ­nia, piesa a fost citită în lectură pu­blică, în 2009, în prezenţa autoarei.

Studio “Uţu Strugari”, 17 noiem­brie, ora 19

Tragedie dentară

De Jean-Claude Grumberg

O producţie a Teatrului Evreiesc de Stat Bucureşti, prezentată în ca­drul Festivalului de Teatru European Eurothalia

Spectacolul se joacă în limba ro­mână, cu traducere în limbile germa­nă şi engleză, iar forţa sa este asigu­rată şi de distribuţia extraordinară, alcătuită din actorii Maia Morgen­stern, Andrei Finţi, Tudor Aaron Istodor şi Anka Levana.  

Piesa Tragedie dentară, cu titlul original  „Spre tine, Pământ al Făgă­duinţei (Tragedie dentară)" a fost scri­să de Jean-Claude Grumberg, prolific scenarist şi dramaturg, autor de cărţi pentru copii şi a peste treizeci de piese de teatru. Caracterizat de către critici drept autorul tragic cel mai comic din generaţia sa, Grumberg a fost recom­pensat cu numeroase şi însemnate premii, printre care mai multe premii Moliere, unul primit în 2009 pentru piesa Tragedie dentară.

Catalogată drept tragi-comedie, piesa aduce în prim-plan povestea unei familii de evrei ce trece prin cruda experienţă a Holocaustului. Medicul stomatolog Charles Spodek şi soţia sa, Clara, îşi pierd ambele fiice, pe una în lagărele de exterminare, iar pe cealal­tă, deşi încă în viaţă, în sihăstria unei mănăstiri catolice, unde se refugiase cu câţiva ani înainte, tocmai pentru a scăpa de ameninţarea deportării.  

Sala Operei Naţionale Române Timişoara, 11 noiembrie, ora 20

Mi-aş dori unul

De Azar Mortazavi

Un spectacol în regia Annettei Pullen, organizat în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

Laila îşi doreşte un copil: băiatul care locuieşte în apartamentul de dea­supra împreună cu apatica sa mamă. Vrea să se ocupe de el, deoarece fru­museţea lui îi aminteşte de propria alteritate, precum şi de patria tatălui ei: Arabia. George o vrea pe Laila: fru­museţea ei, trupul ei – atâta cât va du­ra. Apoi o abandonează. Înainte ca el să fie confruntat cu propria mizerie, ea trebuie să dispară, până la întâl­ni­rea lor viitoare. Întoarcerea neaştep­tată a lui Sahid, tatăl Lailei şi prietenul lui George, apropie şi mai mult perso­najele unele de altele, de­terminându-le fie să renunţe la dorin­ţele lor, fie să le urmărească împli­nirea cu şi mai mare ardoare. Prin intermediul unui text de un lirism care nu e lipsit de stranietate, autoarea germană de ori­gi­ne iraniană Azar Mortazavi îşi elibe­rează personajele din universul pro­priilor lor proiecţii. Personajele enig­matice ale lui Morta­zavi s-au înstrăi­nat de propriul sine şi de lume, îşi doresc şi caută frumu­seţea, precum şi un loc al lor unde să-şi poată trăi viaţa.

Teatrul German de Stat Timişoa­ra, Sala TGST, 12 noiembrie, ora 18.30

Ivona, principesa Burgundiei

De Witold Gombrowicz

Un spectacol în regia lui Krzysz­tof Garbaczewski, organizat în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

“În opinia lui Krzysztof Garba­czew­ski, tocmai tăcerea Ivonei deschi­de calea interpretărilor contemporane asupra piesei scrise de Gombrowicz în 1935. „Încerc să recitesc piesa şi să o scot pe Ivona din capcanele scrierilor lui Gombrowicz“, spune regizorul. Garbaczewski promite spectatorilor că  vor vedea o Ivona complet diferi­tă. Nu va fi o nouă încercare de de­construcţie a piesei, ci o mai profundă abordare a luptei împotriva tăcerii. Acest efect se obţine şi prin inter­mediul unei came­re de luat vederi, ceea ce plasează discursul scenic la limita dintre film şi teatru. Chiar şi decorul este unul di­namic, aidoma unui platou de filmare, fiind supus unei anumite degradări în timpul spectacolului.

Teatrul German de Stat Timişoa­ra, Sala TGST, 13 noiembrie, ora 20

Legea interacţiunii

De Katy Hernan & Adrien Rupp

Un spectacol în regia lui Katy Hernan & Adrien Rupp, organizat în cadrul Festivalului de Teatru Euro­pean Eurothalia

O dansatoare, un actor şi un re­tro­proiector sunt protagoniştii în cău­tarea legilor interacţiunii. Cei doi per­formeri evocă, deopotrivă cu ironie şi şarm, dificultatea relaţiilor interuma­ne: cum şi de ce intrăm în contact cu alte persoane, de vreme ce fiecare crede despre sine că este centrul uni­versului? Adrien Rupp şi Katy Hernan caută modele în vastul domeniu al co­municării – din punct de vedere ge­neral, fizic, sociologic şi teatral. Cei doi protagonişti se raportează cu na­turaleţe la limitele şi condiţiile in­terac­ţiunii verbale, prin aceea că vor­besc cu publicul într-o limbă străină. Şi tocmai într-o asemenea ipostază rezidă importanţa ideii că teatrul şi arta nu pot exista fără public. De ce unii oameni se expun în lumina reflec­toarelor, pentru a comunica? Răs­punsul este dat de povestirea cu girafa – printr-o întâlnire de gradul zero de tip absurd.

Teatrul German de Stat Timişoa­ra, Sala TGST, 14 noiembrie, ora 18 şi ora 21.30

Zic Zac

De Andrea Gavriliu

Un spectacol al Teatrului Ger­man de Stat Timişoara, în regia An­dreei Gavriliu, în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

El şi Ea se găsesc într-un club în care se supun, fără să vrea, DJ-ului. Având ca temă principală influenţa muzicii asupra individului, se va ur­mări evoluţia relaţiei lor în funcţie de ce senzaţii, stări şi reacţii le trezeşte fondul sonor. Controlată de către DJ, acest maestru de ceremonii ce se află într-o continuă metamorfoză – anima­lic, bufonic, diavolesc – muzica îi trans­formă în marionete ce nu-şi mai pot controla pornirile. Se opreşte muzica? Se simt descoperiţi fără ea… Această serată le va scoate la iveală, rând pe rând, toate măştile afişate în societate, plăcerile vinovate, prejudecăţile şi fricile până nu mai rămâne decât… El şi Ea. Zic Zac este un spectacol care transpiră – şi la propriu şi la figurat – energie explozivă, sexualitate, umor şi sensibilitate care ne învaţă că dacă ai carte, nu se face primăvară, că „Lim­ba pe români îi încurcă-n gură” şi că ne e frică de frică. Aşadar, doamnelor şi domnilor, dansaţi!

Sala Multifuncţională a Consiliu­lui Judeţean Timiş, 14 noiembrie, ora 21.30

I LOVE I

De Modjgan Hashemian

Un spectacol în regia lui Modjgan Hashemian, organizat în cadrul Festi­valului de Teatru European Eurothalia

În ciuda imaginii oficiale care propagă ostilitatea dintre Iran şi Is­rael, iranienii şi israelienii caută să intre în contact prin reţelele de socia­lizare. În grupurile intitulate „Israel loves Iran“ şi „Iran loves Israel“ îşi dezvăluie aparent naiv iubirea şi îşi împărtăşesc temerile.   

Ce ne tulbură la conflictul dintre cele două ţări? Ne mai auto-chestio­năm cu privire la imaginea inamicului ostil, sugerată încă din copilărie? Ce ştiu eu de fapt despre ceilalţi, şi ce ştiu ei despre mine? În I love I perspec­tivele membrilor distribuţiei germano-iraniano-israeliene se întrepătrund. Surprinşi asupra propriilor prejude­căţi, ei împing clişeele la absurd, ana­lizând totodată interesele politice din spatele conflictului. Ei se dovedesc a fi prizonieri într-o plasă, din care aparent nu există nicio scăpare.

Teatrul German de Stat Timi­şoa­ra, Sala TGST, 15 noiembrie, ora 20

Sus cortina la 60 de ani!

Spectacol cu ocazia aniversării Teatrului German, organizat în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

Teatrul German de Stat Timişoara a consemnat până în 2013 o istorie foarte contradictorie. După ce a fost înfiinţat la 1 ianuarie 1953 ca secţie germană a Teatrului de Stat Timişoara, în continuarea unei tradiţii datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, teatrul a dobândit independenţă administrativă în 1956, purtând de atunci denumirea de Teatrul German de Stat Timişoara. De la înfiinţare teatrul a produs peste 400 de montări, care s-au jucat în peste 10.000 de reprezentaţii. 

De la înfiinţare, această instituţie a fost mereu şi mereu în situaţia de a trebui să se redefinească: de la un teatru având ca scop promovarea identităţii culturale a comunităţii germane din România şi până la un producător de spectacole de renume pe plan naţional, ale cărui spectacole sunt primite cu interes şi pe scene din străinătate. Astfel, teatrul nostru a susţinut turnee şi a participat la festivaluri în Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Franţa, Croaţia, Serbia şi Georgia. 

Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 16 noiembrie, ora 18.30

Pescăruşul

De Anton Pavlovici Cehov

Un spectacol în regia lui Yuri Kordonsky, în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

Un subiect pentru o scurtă povestire. Pe malul unui lac trăieşte de mică o copilă ca dumneavoastră; ea iubeşte lacul ca un pescăruş şi trăieşte liberă şi fericită ca un pescăruş. Un bărbat trece din întâmplare pe acolo, o vede şi o ucide din pură plictiseală, ca pe acest pescăruş. Pe o moşie se adună un grup de oameni în jurul actriţei, Irina Nikolaevna Arkadina, care îmbătrâneşte. Fratele ei, iubitul ei, scriitorul Trigorin, fiul ei, care se preocupă de asemenea cu scrisul, iubita sa Nina, care joacă piesa lui, o familie de moşieri împreună cu fiica lor, un doctor şi un învăţător.

Nina, care îşi doreşte să devină actriţă, impresionată de succesul lui Trigorin se îndrăgosteşte de acesta. Astfel ea aduce o instabilitate în relaţiile tuturor celor prezenţi, formându-se un lanţ de îndrăgostiţi nefericiţi, ale căror eşecuri le determină atât viaţa cât şi conversaţiile. 

Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 17noiembrie, ora 19.30

Gardenia

De Elzbieta Chowaniec

Un spectacol în regia lui Koltai M. Gábor

Fete, femei. Fetiţe, domnişoare, doamne, târfe, zâne, vrăjitoare, prinţese şi slujnice împuţite, prostituate răscoapte şi dame răsfăţate. Sunt înfometate, doritoare, se bat, se spurcă, se îmbrăţişează, urlă, plâng, dansează vals – patru femei.

Patru generaţii de femei, de aici, din apropiata Cracovia, Polonia, Europa Centrală. O felie de istorie central-europeană; cincizeci de ani infernali, cu vise ce răbufnesc şi se sting din nou şi din nou, rupturi, ciocniri, înălţări şi hemoragii. Un destin transmis de la o  generaţie la alta, printr-o ramură feminină particulară, ca într-o tragedie greacă. Patru portrete şi o fărâmă de continent în spatele lor. În valizele lor e istoria, în ele Femeia eternă, îngrozitoare şi totuşi minunată.

Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 11 noiembrie, ora 18

Mady-Baby

De Gianina Cărbunariu

Un spectacol în regia lui B. Fülöp Erzsébet

Mady-Baby este un spectacol controversat şi răscolitor despre trei tineri care părăsesc România pentru o ţară mai „cool". Proveniţi din medii sociale diferite, cu aspiraţii diferite, îşi părăsesc ţara pentru un tărâm al făgăduinţei – Irlanda. Fără să se caute, întâlnirea lor e totuşi inevitabilă şi decisivă pentru soarta pe care singuri şi-o aleg. Cele trei sorţi se împletesc, iar Mady devine instrumentul, apoi victima celor doi băieţi. Spectacolul pune accentul pe figura fetei, povestea ei fiind una a învierii, bazată pe noţiunile bunătate şi păcat, decădere şi mântuire, egoism şi jertfă.

Mady-Baby e un spectacol despre construirea identităţii proprii ca absorbţie a identităţii celuilalt, despre vitalitatea care distruge şi se autodistruge şi o umanitate dresată la limita cea mai de jos a omenescului

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 16 noiembrie, ora 17

Operă

Cocoşatul de la Notre Dame

Adaptare după romanul omonim al lui Victor Hugo

Muzică (înregistrată): Cesare Pugni

Un spectacol de balet susţinut de elevii şcolii de Balet „Rodica Murgu” Timişoara

Opera Română Timişoara, 14 noiembrie, ora 10

Turandot

Operă în trei acte

Muzica: Giacomo Puccini

Libretul: Giuseppe Adami şi Renato Simoni

Spectacol cântat  integral în limba italiană şi titrat în limba română, susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 15 noiembrie, ora 19

Scripcarul pe acoperiş

După povestirile lui Sholem Aleichem, prin amabilitatea lui Arnold Perl

Musical în trei acte

Muzica: Jerry Bock

Libretul: Joseph Stein

Versificaţia: Sheldon Harnick

Traducerea: Antoaneta Ralian

Spectacol cântat  susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 17 noiembrie, ora 15

Filarmonică

Bijuterii muzicale

Recital vocal susţinut de soprana Marilena Chircă, mezzosoprana Camelia Fornwald Docea şi pianist Adrian Dogariu

Foaierul Sălii Capitol – Filarmonica Banatul Timisoara

Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”, 12 noiembrie, ora 19

Nostalgii Armeneşti

Un spectacol susţinut de Trio Sonus, cu Laura Roman, la vioară, Cosmin Bălean, la duduc şi tav-shi, şi Doru Roman – marimba, percuţie

În program sunt incluse lucrări de V. Komitas, H. Avetisian, G. şahen, L. Minassian şi lucrări tradiţionale armeneşti.

Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”, 15 noiembrie, ora 19

Expoziţii

A L’age du bronze: 1999 – 2008

Expoziţie de sculptură a artistului Doru Covrig, care trăieşte, de mai mult de 30 de ani, în Franţa. Căutările sale, de o excepţională coerenţă formală, se dezvoltă în jurul câtorva nuclee generative, a căror rădăcină poate fi regăsită încă în perioada anilor 80. Artistul construieşte o lume a unor arhetipuri, “arhitecturi animate, construcţii provizorii, turnuri de comunicare sau structuri improvizate în natură.” Totems Baracudas Papusils colodantes Gutenberg, o lume a sa, purtând nume intraductibile, “codate definitiv, ca un cod bară”, cum spune artistuL: “Reîntoarcere la inspiraţia folclorică a «Paparudelor » (1986 – 1988) sau aluzie la o lume precară în deconstrucţie, viziune în dublu sens, mereu”. 

Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51, până în 22 noiembrie

Expoziţia poate fi vizitată şi în afara programului anunţat, prin programare telefonică la numărul +40-744- 774.724.

Hans Mattis-Teutsch – Un avangardist transilvănean 

Expoziţia prezintă evoluţia creaţiei artistului braşovean Hans Mattis-Teutsch (1884 – 1960) prin prisma legăturilor cu avangarda artistică. Cele 46 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură din patrimoniul Muzeului de Artă Braşov ilustrează etapele stilistice parcurse în anii 1908 – 1939, perioadă de maximă creativitate, când Mattis-Teutsch a activat în cadrul mişcării de avangardă din România (Contimporanul, Integral), Ungaria (Ma) şi Germania (Der Sturm).  

Apropierea de avangardă este prefaţată de peisaje de factură postimpresionistă, realizate în acuarelă (1910 – 1915). Treptat, după 1916, simplificarea şi esenţializarea elementelor naturale se accentuează (Peisaj nordic, Peisaj cu mesteceni, seria de linogravuri din anii 1917-1920). Aceste experienţe plastice cvasi-abstracte sunt transpuse apoi în ulei, în ciclul Florilor Sufleteşti  („expresionism muzical”).

Interesul pentru problematica socială îl determină să se apropie de principiile constructivismului. După o perioadă de tranziţie, în care geometrizarea se accentuează (Compoziţie, 1923), adeziunea la constructivism este confirmată de lucrarea Muncitori fizici şi intelectuali (1927). Mattis-Teutsch îmbrăţişează o nouă viziune artistică („realism constructiv”), centrată pe căutarea proporţiilor „omului nou”, tip uman reprezentativ pentru epoca tehnică şi industrială, care îşi va găsi expresia ideală în cadrul proiectelor de frescă. Abordările conceptuale şi stilistice sunt reflectate fidel de sculptura lui Mattis-Teutsch din această perioadă, de la sculpturi abstracte (Ornament floral II) la nudurile stilizate de la începutul anilor `30.

Muzeul de Artă Timişoara, până în1 decembrie, zilnic între orele 10 – 18, cu excepţie zilei de luni, când este închis.

New Western Art

Expoziţie de grup, cuprinzând creaţii din diverse genuri şi medii – sculpturi, tablouri, desene, lucrări video şi fotografii. În prim-plan se găsesc opere noi ale unor artişti contemporani din Germania şi USA: printre care: Roland Burkart, André Butzer, Andy Hope 1930, Michaela Eichwald, Franka Kaßner, Josef Knoll, Hans-Jörg Mayer, Aribert von Ostrowski, Berthold Reiß, Anne Rößner, Emanuel Seitz, Trevor Shimizu, Hank Schmidt in der Beek, Frank Stürmer şi Thomas Winkler.

Un eveniment organizat de Teatrul German de Stat Timişoara, în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

Custodele expoziţiei este artistul Frank Stürmer, originar din Bucureşti. În ziua inaugurării vor fi citite poeme de Sonja vom Brocke şi Hank Schmidt in der Beek.

Halele TIMCO, str. Circumvalaţiunii 8 – 12, 12 noiembrie ora 20.30

Expoziţia va fi rămâne deschisă până în 10 decembrie, de luni până vineri, între orele 14 – 20, iar sâmbăta, de la10 la 14.

Eveniment cultural

Zilele culturii sârbe  la Timişoara

Un eveniment, ajuns la a opta ediţie, organizat de Uniunea Sârbilor din România împreună cu Consulatul General al Republicii Serbia la Timişoara, care are ca scop promovarea  valorilor tradiţionale şi a folclorului autentic al sârbilor din Banat.

Timp de  30 de zile, în perioada 1 – 30 noiembrie, la Timişoara vor fi organizate spectacole de muzică, dansuri tradi?ionale, expoziţii de fotografie, grafică, pictură, proiecţii de filme documentare şi de lung metraj, piese de teatru, salon de carte, serate literare, dedicate tuturor categoriilor de vârstă,  şi anume. Pentru săptămâna 11 – 17 noiembrie sunt programate următoarele spectacole:

13 noiembrie, ora 13, în Complexul expoziţional Bastion Galeria „Theresia” – Vernisajul expoziţiei „Îmi voi aminti totul”, a artistei Dsanca Maximovici, avându-l ca invitat special pe Rada Giuricin

13 noiembrie, ora 17, la Complexul expoziţinal Bastion Galeria „Theresia” – Vernisajul expoziţiei de grafică ”Urme”, de Franţ Ţurc, şi a expoziţiei de pictură „Năluciri”, de Slaviţa Erdeleanovici Ţurc 

14 noiembrie, ora 14, la Complexul expoziţional Bastion Galeria „Theresia”  –Vernisajul expoziţiei „Creştinismul în filatelie” din colecţia lui Liubomir Stepanov

15 noiembrie, ora 17, la Complexul expoziţional Bastion Galeria „Theresia” – Salon şi prezentări de carte – Editurile „Prosveta” Belgrad, „Matica Srpska” Novi Sad, „Arte” Belgrad, „Srpska rec” Belgrad, „Prometej” Novi Sad, „Pcelica Cacak”, UKS Belgrad, „Izdan” Budapesta, Institutul de cultură a Românilor din Voivodina, eveniment urmat de seară literară cu participarea scriitorilor sârbi şi români.

Vitrina cu cărţi

„Ghidul nesimţitului”, Radu Paraschivescu (Ed. Humanitas)

Nesimţirea e un virus redutabil, cu instalare rapidă şi efecte demolatoare. Ea se instalează în aproapele anonim, dar îi afectează mai mult pe cei din jur. Nesimţitul devine pe zi ce trece o prezenţă constantă, greu de evitat şi imposibil de strunit. În tren sau la operă, în autobuz sau la biserică, în parc sau la teatru, în Parlament sau la bloc, reprezentanţii acestei categorii fondează un cult volatil, fără agendă şi fără orizont. Religia lor e sfidarea celorlalţi. Nesimţitul nu are un cod de reguli, dar se comportă ca şi cum l-ar avea. E invaziv până la ubicuitate, pisălog până la nevroză şi vociferant până la delir. Îl vezi unde nu te aştepţi, îl auzi peste tot, îl adulmeci la fiecare colţ de stradă şi pe fiecare culoar de vagon. Însă nici măcar el nu deţine toa­te pârghiile meşteşugului. E imper­fect şi are nevoie de îndrumări. Exact asta face Ghidul nesimţitului – furni­zează reglajele necesare celor ispitiţi de performanţa în domeniu. Sigur, miza lui formativă şi informativă e o glu­mă. Ghidul nesimţitului vrea în primul rând să amuze. Numai că în spa­tele tonului ironic al cărţii răsar fapte, întâmplări şi buclucuri de care foarte mulţi dintre noi au avut parte. Şi peste care n-au putut trece doar cu un duş, o casetă cu muzică de relaxare sau o înjurătură bine ţintită.

“Profil. Poveste. Personaj”, Marius Constantinescu (Ed. Curtea Art)

Între 2009 şi 2011, săptămână de săptămână, talk-show-ul “Profil. Poves­te. Personaj”, realizat pe TVR, de Ma­rius Constantinescu, a însemnat întâl­nirea cu unii dintre cei mai impo­rtanţi, fermecători şi controversaţi actori ai vieţii artistice internaţionale. De la Salman Rushdie la Angela Gheorghiu, de la Alex. Leo Şerban şi Oana Pellea la Radu Afrim şi Ion Marin, de la Andrei Şerban la Wil­liam Christie sau Radu Paras­chi­vescu, “Profil. Poveste. Per­sonaj” i-a adus la rampă pe oamenii care spun răspicat că arta, muzica, filmul, teatrul, moda, fotografia, car­tea, accesoriul, tabietul, imaginea, comunicarea sunt noţiuni de primă pagină. Sunt oameni care, într-o şarjă a kitsch-ului, a ditirambilor şi a spoielii, au ales să se apere cum ştiu ei mai bine: profesând, aproape de excelenţă, alternativa. Acum, 29 dintre cele mai bune in­terviuri devin volumul Profil. Poveste. Personaj.

“Bişniţari, descurcăreţi, supravieţuitori”, Zoltán Rostás, Antonio Momoc (Ed. Curtea Veche)

Eveniment jubiliar, a zecea carte editată de profesorul Zoltán Rostás şi colaboratorii lui la Curtea Veche Publi­shing este una cu bătaie lungă. “Istoria se ocupă, în genere, cu destinul unor «eroi» (pozitivi sau negativi, în funcţie de conjuncturi) sau cu «traseele» unor colectivităţi (popoare, naţiuni, catego­rii sociale), fără a lua în seamă «întâm­plările» membrilor anonimi ai acesto­ra. Cartea celor doi apreciaţi cercetători vrea să depăşească tocmai această viziune polară, încercând să surprindă istoria trăită din perspectiva actorilor ei secundari, a celor ale căror nume nu vor fi menţionate niciodată în tratate savante sau manuale şcolare. Deşi, fără aceste personaje în aparenţă neglijabile, nicio fixare pe o direcţie sau alta a comunităţilor din care fac parte, niciun traseu personalizat nu ar fi fost posibil”, spune Adriana Bittel.