Timp liber

 

Teatru

Billy Mincinosul

Billy mincinosulDe Keith Waterhouse şi Willis Hall

Un spectacol în regia artistică a Antonellei Cornici

Billy Fisher are o problemă. Sau mai multe. Familia îl consideră un lo­ser. Pe patronul firmei de pompe fu­nebre unde lucrează îl exasperează „flexibilitatea” profesională a lui Bil­ly. Are nu una, ci două logodnice care-şi dispută acelaşi inel, în timp ce el iubeşte altă fată. Prietenul lui cel mai bun nu-l crede orice-ar spune. Şi-l mai şi bântuie o sumedenie de gân­duri care nu-i dau pace. De fapt, pro­blema lui Billy Fisher este că are o fantezie foarte bogată.

În lumea lui, asta se cheamă „ima­ginaţie”. În lumea celorlalţi, a tuturor celorlalţi, se cheamă „minciună”: în concluzie, Billy Fisher e un mincinos.

Billy Mincinosul este o comedie nostalgică despre puterea imagina­ţiei, despre evadarea din realitate şi, mai ales, despre evadarea din inerţie.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 5 noiembrie, ora 19

De-a baba oarba

De Edna Mazya

Un spectacol în regia artistică a Mihaelei Lichiardopol

1988. Un proces zguduie întrea­ga comunitate. Acuzaţii şi victima sunt adolescenţi, nişte puşti ca orica­re alţii. Autoarea israeliană Edna Ma­zya transformă acest caz real în­tr-o poveste despre pierderea ino­cenţei, despre justiţie, despre abuz, şi, dincolo de toate acestea, despre iu­bire.

Spectacolul Naţionalului timi­şo­rean aduce în faţa publicului specta­colul de licenţă al studenţilor Facul­tăţii de muzică din cadrul Universi­tăţii de Vest, specializarea “Artele spectacolului – actorie”, coordonaţi de regizoarea Mihaela Lichiardopol.

Studio “Uţu Strugari”, 7 noiem­brie, ora 19

Cloaca

CloacaDupă Maria Goos 

Un spectacol în regia artistică a Mihaelei Lichiardopol

Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc într-un moment de cotitură pentru viaţa fiecăruia dintre ei. Nu mai sunt ti­neri, dar nici bătrâni încă, libertatea li se pare o noţiune din ce în ce mai relativă, opţiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artă, acum funcţio­nar, e în mijlocul unui conflict stre­sant cu primăria pentru nişte tablouri odinioară subevaluate. Joep, politi­cian de succes, se ascunde la Pieter de eşecul său matrimonial. Tom, avo­cat celebru, încearcă să-l ajute, deşi îşi are şi el propriile lui probleme cu drogurile. În sfârşit, Maarten, drama­turg, are o relaţie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru poveşti, patru destine care se întrepătrund şi care, între tragic şi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaţă.

Cloaca, multipremiată şi ca spec­tacol de teatru şi ca film, a fost mon­tată în Olanda, Argentina, Marea Britanie (la celebrul Teatru Old Vic, în regia lui Kevin Spacey), Germa­nia, Elveţia, Austria şi Spania. În Româ­nia, piesa a fost citită în lectură publi­că, în 2009, în prezenţa autoarei.

Studio “Uţu Strugari”, 8 noiem­brie, ora 19

Adam şi Eva

Adam si EvaAdaptare de Alexander Hausvater 

După Liviu Rebreanu

Un spectcaol în regia artistică a lui Alexander Hausvater

Pornind din Bucureştiul anilor 20 – „les annés folles” – Adam şi Eva, o poveste despre „dincolo de dra­goste”, reface fascinantul traseu me­tempsihotic al celor două suflete-pe­reche ce nu pot fi împreună decât prin moarte. Ileana şi Toma sunt doi oa­meni pe care nu voinţa, nu raţiunea, ci jocul de smarald al destinului i-a adus împreună. Din Babilon în India, Egipt, Roma, în Evul mediu german şi în sângeroasa Franţă revoluţionară a anului 1789, contextul diferă, poveştile sunt altele, dar patternul este ace­laşi. Adam şi Eva este o splendidă po­veste despre călătoria prin timp, prin istorie şi prin geografie, în căutarea iubirii absolute şi, în acelaşi timp, un fabulos joc al simbolurilor şi al senza­ţiilor, o poveste care explorează di­mensiunea noastră ezoterică. Roma­nul lui Liviu Rebreanu, în adaptarea scenică a lui Alexander Hausvater, recreează mitul fiinţei originare prin ochii unui bărbat care, în răstimpul unei singure secunde, traversează şap­te vieţi, în şapte epoci diferite. Dacă este adevărat că esenţa cunoaşterii este iubirea, atunci călătoria bărba­tului aflat în căutarea femeii care să-l întregească reprezintă – dincolo de şirul reîncarnărilor succesive – un parcurs iniţiatic.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 9 noiembrie, ora 19

Nopţi cu Isadora

Nopti cu IsadoraDe Ion Jurca Rovina

Un spectacol în regia lui Sabin Popescu

O tumultoasă, fascinantă poveste de iubire, Nopţi cu Isadora reface fic­ţional traseul unui cuplu celebru, vic­timă a geniului celor doi poli ai săi – Isadora Duncan, deschizătoare de dru­­muri a expresionismului în arta dan­sului şi poetul rus Serghei Esenin. Ea, spre apusul carierei, cu o istorie per­sonală dramatică şi cu o viaţă publică zbuciumată; el, poet adulat, tânăr, frumos, nebun, sălbatic. Totul le stă împotrivă: istoria, limba, cariera fiecă­ruia dintre ei. Şi totuşi, fascinate, spi­ritele lor se caută şi se găsesc, egale în intensitatea cu care trăiesc, cu care iubesc, cu care gândesc. Foc puternic, mistuitor, dragostea dintre Isadora Duncan şi Esenin arde totul în jur. Dar ce rămâne în urma acestei iubiri?

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 10 noiembrie, ora 19

Nunta micilor burghezi

De Bertolt Brecht

Un spectacol regizat de Alexan­dru Dabija, în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

Brecht a scris Nunta micilor bur­ghezi (titlul iniţial Nunta) în anul 1919, la vârsta de doar 21 de ani. Premiera absolută a avut loc şapte ani mai târ­ziu. Piesa zugrăveşte într-un cadru comic degradarea micii burghezii: la o nuntă se întâlnesc mirii, tatăl şi sora miresei, mama mirelui şi câţiva prie­teni. Sărbătoarea se transformă trep­tat într-o catastrofă. Invitaţii se poartă nepoliticos unii cu alţii, se bagă unul peste altul când vorbesc, se duşmă­nesc şi fac tot felul de apropouri vul­gare. Ca şi cum nu ar fi de ajuns, mi­rele începe să epateze cu faptul că el însuşi a construit mobila. Iar concluzia de final e: „Slavă Domnului şi diavo­lului că au plecat în sfârşit!”

Teatrul German de Stat Timi­şoa­ra, Sala TGST, 9 noiembrie, ora 19.30

Privind-o pe Julie

După August Strindberg

Un spectacol al Teatrului Ger­man de Stat Timişoara, regizat de Bram Jansen, în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia

Privind-o pe Julie, de Bram Jan­sen, este o transcriere a dramei lui Strindberg, Domnişoara Julie: trei oa­meni acţionează într-o bucătărie în­ghesuită, în timp ce se aude numai vo­cea unui vorbitor profesionist, care comentează sec relaţia dintre domni­şoa­ra Julie şi poştaşul ei, care se dez­voltă spre un final tragic, în stilul docu­mentarelor despre natură. Analiza fap­telor petrecute sub privirile spectatori­lor fac ca imposibilitatea de a schimba destinul să apară într-o nouă lumină – aici omul nu este decât victima tipa­re­lor de comportament şi a instinctelor sale.

Născut în 1988, Bram Jansen a absolvit studiile de regie la Academia de Teatru din Maastricht, în 2012, cu Privind-o pe Julie. Dacă nu ar fi studiat la Academia de Teatru, chiar el spune că ar fi vrut să devină biolog, pentru a studia viaţa. De fapt, teatrul este biologie comportamentală, iar publicul constă din primatologi. Prima piesă pusă în scenă după încheierea studiilor este Orestia după Eschil, cu Toneelgroep Maastricht. Tot pe prelu­crări ale clasicilor vrea să se axeze şi în următoarele proiecte.

Domnişoara Julie, de Strindberg, pusă în scenă de Bram Jansen este cu siguranţă un hibrid: este pe jumătate spectacol, pe jumătate film documen­tar. La cele mai ridicate standarde producţia respectă baza literară, însă toate dialogurile au fost schimbate de vocea comentatorului. Această voce explică toate evenimentele prin pris­ma psihologiei, biologiei şi eticii. În acelaşi timp nu îi ia dreptul publicului de a avea propria interpretare.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 10 noiembrie, ora 18

Regina frumuseţii din Leenane

Regina FrumusetiiDe Martin McDonagh

Un spectcaol în regia lui Upor László

Englezul de origine irlandeză Martin McDonagh îşi scrie piesele de mare succes despre îndepărtatele meleaguri irlandeze într-un stil incon­fundabil. Ne înfăţişează destine tragi­ce, mărunte, aflate în situaţii limită, aparent fără ieşire, cu o cunoaştere profundă a naturii umane, cu mult umor negru, sfâşietor şi deseori în culori terifiante. Felul în care eroii noştri de zi cu zi se luptă cu marile probleme ale vieţii e impresionant, emoţionant, dar şi amuzant.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 7 noiembrie, ora 19

Operă

Bal mascat

Operă în trei acte

Muzica: Giuseppe Verdi

Un spectacol susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Timişoara

Opera Română Timişoara, 6 noiembrie, ora 19

Văduva veselă

Vaduva veselaOperetă în două acte

Muzica: Franz Lehar

Libretul: Victor Léon şi Leo Stein

Un spectacol susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 8 noiembrie, ora 19

Filarmonică

Recital de muzică de cameră

Un spectacol dedicate, Zilei Naţio­nale a Cehiei, susţinut de violoniştii Alexandru Tomescu şi Pavel Sporcl

În program sunt incluse lucrări pentru vioară solo şi două viori de N. Milstein, N. Paganini, E. Ysaye şi G.F. Handel – J. Halvorsen.

Sala Capitol a Filarmonicii “Ba­natul”, 5 noiembrie, ora 19

Concert vocal-simfonic

Un spectacol dirijat de Raymond Janssen, din Olanda, şi susţinut de soprana Mariana Bulicanu, tenorul Valentin Racoveanu, basul Iordache Basalic şi Corul “Ion Românu” al Filarmonicii “Banatul”, dirijat de Iosif Todea

În program sunt incluse lucrări de G. Verdi (Uvertura la Forţa desti­nului), L. van Beethoven (Cantata pentru cor şi orchestră Mare liniş­tită şi călătorie fericită , op.112), M. Mussorgsky (O noapte pe muntele pleşuv), G. Enescu (Rapso­dia româ­nă op. 11, nr 1 în La major) şi C. Orff (Carmina Burana).

Sala Capitol a Filarmonicii “Ba­natul”, 8 noiembrie, ora 19

Gala de Blues-Jazz

Un spectacol susţinut de Burning Table, Mike Krstic Trio şi Mircea Tiberian&Liviu Butoi, la Sala Capitol a Filarmonicii “Banatul”, 9 noiembrie, ora 20

În aceeaşi locaţie, în 10 noiem­brie, ora 19, concertul va fi susţinut de Bega Blues Band, Gyarfas and Friends şi Peter Sarosi Azara& Nora Tasi.

Afis-Tabara-Rubin-Dubova-2013Expoziţii

Expoziţia taberei de creaţie Rubin-Dubova, ediţia a VIII-a

Expoziţia cuprinde lucrări realizate de invitaţii celei de-a VIII-a ediţii a taberei Rubin-Dubova: Adrian Sandu, Horia Bojin, Ionuţ Văcăreanu, Loredana Tîrzioru, Petrică ştefan, Sorin Bijan, Sorin Nicodim, Suzana Fântânariu-Baia, Vasile Tolan, Ioan – Liviu Orleţchi şi Cosmin Damian.

Proiectul „Tabăra de creaţie Rubin-Dubova, ediţia a VIII-a” este cofinanţat de Consiliul Judeţean Timiş şi realizat în parteneriat cu Primăria Dubova şi Muzeul Banatului Timişoara.

Bastion Theresia, Mansardă, până în 10 noiembrie

A L’age du bronze: 1999 – 2008

Doru CovrigExpoziţie de sculptură a artistului Doru Covrig, care trăieşte, de mai mult de 30 de ani, în Franţa. Căutările sale, de o excepţională coerenţă formală, se dezvoltă în jurul câtorva nuclee generative, a căror rădăcină poate fi regăsită încă în perioada anilor 80. Artistul construieşte o lume a unor arhetipuri, “arhitecturi animate, construcţii provizorii, turnuri de comunicare sau structuri improvizate în natură.” Totems Baracudas Papusils colodantes Gutenberg, o lume a sa, purtând nume intraductibile, “codate definitiv, ca un cod bară”, cum spune artistuL: “Reîntoarcere la inspiraţia folclorică a «Paparudelor » (1986 – 1988) sau aluzie la o lume precară în deconstrucţie, viziune în dublu sens, mereu”. 

Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51, până în 22 noiembrie

Expoziţia poate fi vizitată şi în afara programului anunţat, prin programare telefonică la numărul +40-744- 774.724.

Proiecţie de film

Gegen die Wand

Cahit (Birol Ünel) und Sibel (Sibel Kekilli) eröffnen den Hochzeitstanz.Gegen die Wand este un film german din anul 2004, în regia lui Fatih Akin. Acesta prelucrează în filmul său tema identităţii culturale şi istoria vieţii unei tinere de origine turcă, născută şi crescută în Germania, care se răzvrăteşte împotriva casei părinteşti orientată spre valorile tradiţionale turceşti. Tânăra se confruntă cu dominanţa tatălui şi a fratelui, cu o complicată poveste de iubire, cu alcoolismul, cu excesurile de droguri, cu tristeţea şi cu autodistrugerea.

Filmul a câ?tigat în anul 2004 Ursul de aur la Berlinală, premiul Deutscher Filmpreis în categoriile „cel mai bun film”, „cea mai bună regie”, „cea mai bună protagonistă”, „cel mai bun protagonist” şi „cea mai bună imagine”, două premii la Premiile Academiei Europene de Film şi Premiul Gilde în aur.

Fatih Akin este un regizor, scenarist, actor şi producător contemporan de origine germano-turcă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Kurz und schmerzlos, Im Juli, Solino, Crossing the Bridge – The Sound of Istanbul, Auf der anderen Seite, Soul Kitchen şi Gegen die Wand.

Proiecţia de film – care face parte din seria de filme „Vedere panoramică – regizori contemporani” – este organizată de Centrul Cultural German Timişoara împreună cu lectoratul D.A.A.D., din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, şi cu Librăria Cărtureşti şi având sprijinul Goethe-Institut.

Ceainăria Librăriei Cărtureşti,  strada Mercy nr. 7, 7 noiembrie, ora 18.30

Eveniment cultural

Zilele culturii sârbe  la Timişoara

Un eveniment, ajuns la a opta ediţie, organizat de Uniunea Sârbilor din România împreună cu Consulatul General al Republicii Serbia la Timişoara, care are ca scop promovarea  valorilor tradiţionale şi a folclorului autentic al sârbilor din Banat.

Timp de  30 de zile, în perioada 1 – 30 noiembrie, la Timişoara vor fi organizate spectacole de muzică, dansuri tradiţionale, expoziţii de fotografie, grafică, pictură, proiecţii de filme documentare şi de lung metraj, piese de teatru, salon de carte, serate literare, dedicate tuturor categoriilor de vârstă,  şi anume:

1 noiembrie, ora 19, la Liceul de Muzică Ion Vidu – spectacol extraordinar de muzică tradiţională balcanică susţinut de renumiţii artişti Fraţii Teofilovici

6 noiembrie, ora 19. la Teatrul pentru copii şi tineret „Merlin” – „Hârciogii mici şi pricăjiţi”, un spectacol susţinut de Teatrul Naţional Kikinda

7 noiembrie, ora 19, la Teatrul pentru copii şi tineret „Merlin” – Monodrama „Crnjanski la Timişoara”, cu texte selectate de Slavomir Gvozdenovici, în regia şi interpretarea lui Marko Agic, şi monodrama „Presimiţiri în singurătate”, pe versurile lui Jovan Ducici, selectate de S. Stoianov, texte interpretate de Gioca şi Slavinca Stoianov, Alina Mihai, Tania Stancovici

13 noiembrie, ora 13, în Complexul expoziţional Bastion Galeria „Theresia” – Vernisajul expoziţiei „Îmi voi aminti totul”, a artistei Dsanca Maximovici, avându-l ca invitat special pe Rada Giuricin

13 noiembrie, ora 17, la Complexul expoziţinal Bastion Galeria „Theresia” – Vernisajul expoziţiei de grafică ”Urme”, de Franţ ţurc, şi a expoziţiei de pictură „Năluciri”, de Slaviţa Erdeleanovici ţurc 

14 noiembrie, oira 14, la Complexul expoziţional Bastion Galeria „Theresia”  –Vernisajul expoziţiei „Creştinismul în filatelie” din colecţia lui Liubomir Stepanov

15 noiembrie, ora 17, la Complexul expoziţinal Bastion Galeria „Theresia” – Salon şi prezentări de carte –Editurile „Prosveta” Belgrad, „Matica Srpska” Novi Sad, „Arte” Belgrad, „Srpska rec” Belgrad, „Prometej” Novi Sad, „Pcelica” Cacak”, UKS Belgrad, „Izdan” Budapesta, Institutul de cultură a Românilor din Voivodina, eveniment urmat de seară literară cu participarea scriitorilor sârbi şi români.

18 noiembrie, ora 19, la Sala Filarmonicii Banatul – Concert de tamburaşi, susţinut de orchestra„Temisvarski spomenari”, cu Pera Todorovici şi invitaţii Iasmina Feniaţ şi Duşan Belin 

20 noiembrie, ora 19, la Sala Multifuncţională a C.J. Timiş – spectacol de gală unde îşi dau concursul  orchestra „Mladost” şi solişti de muzică populară, eveniment care o are ca invitată specială pe ţeţa Slavcovici, solistă de muzică etno

22 noiembrie, ora 19, în Sala festivă a Palatului Episcopal – Proiecţia filmelor documentare „Sârbii din România” şi „Sârbii din România, între trecut şi viitor”.

23 noiembrie, ora 19, la Casa de Cultură a Studenţilor – Spectacolul  „Regalul folclorului sârbesc”, cu participarea celui mai valoros ansamblu folcloric al Uniunii Sârbilor din România- AKUD Mladost şi a unir ansambluri folclorice din Reşiţa, Republica Serbia şi Slovenia. 

27 noiembrie, ora 19, la Sala Filarmonicii Banatul – Proiecţia filmului „Falsificatorul”, de Goran Marcovici

30 noiembrie,ora 19, la Catedrala Ortodoxă Sârbă – Concert de muzică sacră susţinut de Corul Catedralei Ortodoxe sârbe din Timişoara şi de Societatea corală ortodoxă sârbă „Vila”Prijedor 

Vitrina cu cărţi

“Diavolul în istorie. Comunism, fascism şi câteva lecţii ale secolului XX”, Vladimir Tismăneanu (Ed. Humanitas)

Diavolul in istorieCu această carte, spune Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismă­neanu atinge cele mai grave acorduri ale angajamentului său moral în favoa­rea demnităţii şi a libertăţii omului. În Stalinism pentru eternitate, fă­când istoria politică a comunismului românesc, autorul consacra un tip de analiză intens etică şi pasională, în care competenţa istorică se împletea strâns cu experienţa personală şi cu revendicarea dreptului sentimentelor morale de a avea o voce în istorie. Încă de atunci, prin stilul pasionat al analizelor sale, el încerca să ofere o voce publică sentimentelor pe care istoria secolului trecut le înecase în dispreţ: bunele sentimente morale. Prin Diavolul în istorie, istoricul comu­nismului românesc devine istoricul universal al ravagiilor produse de re­ligiile seculare ale secolului XX. Me­toda sa de analiză constă, şi aici, în her­menutica angajată, în critica pasio­nală, demistificarea ideologică, apli­carea necruţătoare a discernământului etic la justificările politice ale acţiunilor criminale. Nouă este sensibilitatea teologică faţă de răul care ucide în numele binelui, în care Tismăneanu vede răul absolut şi împotriva căruia mobilizează o nimicitoare combinaţie de erudiţie istorică şi argumente libe­rale deduse din principii etice. Tonul discursului său este acela al mora­listului angajat. Strategia analitică a autorului constă în a încerca să fizexe răul printr-o ameţitoare multiplicare de ramificaţii erudite, prin care ştiinţa sa de istoric depistează ceea ce flerul său de politolog indică, exigenţele sale de moralist resping, iar abilităţile sale de filozof demontează. Dizolvată în astfel de acizi, teologia mincinoasă a religii­lor seculare e redusă în chip necru­ţă­tor la miezul ei cel mai hâd şi mai res­pingător: uciderea în mai puţin de şap­tezeci de ani a aproape o sută cincizeci de milioane de oameni. O crimă pe care nu o mai poate justifica nici cel mai pervers dintre avocaţii răului”, mai spune H.R. Patapievici.

Potrivit acestuia, Diavolul în isto­rie nu este însă doar o carte excepţio­nală, scrisă de una dintre minţile cele mai strălucite ale culturii noastre, ci reprezintă, în concertul mărturiilor despre tragedia totalitară pe care na­ţiunile le depun la tribunalul posterită­ţii, mărturia românească cea mai arti­culată, cea mai tăioasă, cea mai puter­nică. Rusia, prin Soljeniţîn, şi-a depus mărturia ei; la fel, Polonia, prin Kola­kowski; ori Cehoslovacia, prin Havel. Acum, prin Tismăneanu, o face şi România. Iar mărturia noastră spune că omenirea a trăit timp de un secol în compania Diavolului. Ceea ce face ca toate regimurile politice care l-au acompaniat să fie în mod necesar şi ilegitime, şi criminale. Mulţumită lui Vladimir Tismăneanu, cu această carte, mărturia românească poate fi în fine auzită în toată lumea civilizată.“

„O femeie iubită”, Andre Makine, Ed. Polirom

O femeie iubitaO femeie care trebuie iubită… O femeie care trebuie apărată… O femeie căreia bărbaţii i-au dorit trupul şi pe care au invidiat-o pentru puterea ei extraordinară. O femeie care încă trezeşte pasiuni: Ecaterina cea Mare. Şi o asemenea pasiune îl împinge pe tânărul regizor rus Oleg Erdmann să dezlege misterul care o înconjoară pe ţarina admirată de Voltaire, Cagliostro ori Casanova. Cine a fost cu adevărat Ecaterina cea Mare? O desfrânată cu tendinţe nimfomane? Sau un suveran luminat care a reformat Imperiul Rus, transformându-l într-o mare putere europeană? Dincolo de toate aceste clişee, investigaţiile lui Erdmann aduc la lumină dramele intime ale celebrului personaj istoric, constituindu-se într-un roman memorabil, care transcende biografia, revelând totodată libertatea de a trăi şi de a iubi.

Cu un aer de puştoaică, suflă într-o buclă care îi gâdilă obrazul… În ultima vreme, observă detalii pe care nu le-ar fi luat niciodată în seamă înainte să se fi apucat să scruteze, cu atenţie maladivă, viaţa Ecaterinei. Cea pe care istoricii o numesc «Messalina rusoaica» şi care, pentru Oleg, redevi­ne o copiliţă de altădată – o mică prin­ţesă germană privind cum cade zăpada peste Marea Baltică…”, spune Andrei Makine.           

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro