Din cauza unor chichiţe birocratice, în aşteptarea unor semnături şi ştampile, vapoarele cumpărate de Primăria Timişoara pentru transport în comun pe Bega rămân trase pe dreapta. Neavând deocamdată alte soluţii, Primăria Timişoara completează proiectul de amenajare a malurilor canalului Bega cu servicii de întreţinere a… toaletelor ecologice.

Bega, flancată de toalete

Deşi ar fi fost de aşteptat un proiect care să oficializeze începerea utilizării canalului Bega pentru navigaţie, vaporaşele cumpărate aşteaptă un set de documente, ştampile şi semnături de la Bucureşti. În timpul acesta, Primăria Timişoara propune, pentru următoarea şedinţă de plen, ca parte a programului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”, achiziţia de servicii de întreţinere pentru toaletele ecologice care flanchează pistele de bicicletă de pe mal. Asta, pe lângă achiziţionarea unor servicii de închirierea pentru un nou set de astfel de toalete, respectiv minimum 27 de bucăţi şi maximum 40.

Conform caietului de sarcini, întreţinerea şi curăţarea acestor toalete se va face o dată pe săptămână, iar în perioadele cu temperaturi ridicate de maxim trei ori pe săptămână.  

Transportul public pe Bega mai aşteaptă

Deşi, probabil, era necesar să se bifeze şi acest capitol din proiectul de reamenajare a Begăi, partea cea mai importantă, cea cu navigaţia în scop de transport public pe canal, rămâne în continuare blocată.

„Nu-mi vine nici acum să cred că nu se poate naviga pe canal în scop de transport public. Mi se pare ceva de pe altă planetă. Am înţeles de la RATT că, în lipsa avizelor necesare pentru transport public vaporaşele ar putea fi scoase din apă şi puse pe uscat până la primăvară. Mi se pare absurd pentru că totul depinde de nişte demersuri birocratice – transportul în comun se putea face foarte bine şi iarna, pentru că Bega putea să îngheţe trei zile, sau să nu îngheţe deloc”, spune Alexandru Bărboi, şeful Oficiului de Căpitănie Timişoara.

Reprezentantul Oficiului de Căpitănie spune că toate piedicile birocratice sunt anormale, în condiţiile în care, conform prevederilor legale, Bega este canal navigabil. „Acum s-au ajuns la discuţii şi neînţelegeri legate de cine e proprietar – Primăria Timişoara sau Apele Române, pentru că e vorba de nişte bani pe care fiecare vrea să-i încaseze. Până la lămurirea acestei situaţii, până se vor lămuri la nivel central dacă Timişoara e port sau nu e port, oraşul e sufocat de trafic, iar canalul Bega, ca o magistrală foarte importantă care străbate oraşul stă nefolosit. Mi se pare că e la fel ca la Canalul Dunăre Marea Neagră, în momentul în care a devenit navigabil, au apărut şi interesele”,precizează Alexandru Bărboi.

Reprezentanţii RATT susţin că toate operaţiunile legate de autorizaţia de transport ţin de căpităniile zonale, respectiv de Autoritatea Navală Română, fiind depuse documentele necesare la căpităniile din Galaţi şi Severin. 

Aceste demersuri nu s-au realizat mai repede, întrucât, ca într-un cerc vicios, nu se puteau începe operaţiuni de autorizare fără să existe sistemul de transport şi infrastructura. 

În plus, trebuie înfiinţată Administraţia Canalului Navigabil Bega, care se poate realiza doar prin lege. Aceasta trebuie înfiinţată de mai multe unităţi administrativ-teritoriale, pentru multiplele segmente ale canalului Bega, inclusiv de către Consiliul Judeţean Timiş. Iar RATT nu primeşte aviz pentru circulaţie ca operator de transport naval, chiar dacă Regia este autorizată pentru circulaţia pe canal, întrucât dosarul trebuie avizat de această Administraţie a Canalului Navigabil Bega, care încă nu există.