Rămânând consecventă deciziei sale, Municipalitatea timişoreană menţine în bugetul rectificat banii necesari pentru documentaţia preliminară a unui nou pod peste Bega.

111.000 de lei pentru documentaţia viitorului Pod Jiul

Dacă la începutul anului anunţa că intenţionează să demareze construcţia unor noi poduri şi lărgirea şi modernizarea podurilor deja existente, ca o metodă alternativă de prevenire a blocajelor în trafic, Primăria Timişoara rămâne consecventă pe această idee, şi în bugetul rectificat pe acest an menţine suma de 111.000 de lei pentru studiul de fezabilitate necesar construcţiei unui pod în zona Jiul.

Acelaşi buget mai prevede alocări de sume pentru documentaţiile preliminare necesare reabilitării podurilor Eroilor, Ştefan Cel Mare, Tinereţii şi Muncii, studiile de fezabilitate costând, cumulat, peste 300.000 de lei.

„Cu siguranţă ar mai fi nevoie cel puţin de şapte poduri sau pasaje de cale ferată în Timişoara. Rămâne însă de văzut dacă prioritară ar fi construcţia unui pod, care costă în jur de 10 – 15 milioane de euro sau amenajarea podurilor existente, prin lărgire la patru benzi, de exemplu. Trebuie să se facă raportarea la posibilităţile bugetului local. Pentru a se obţine o decongestionare a traficului ar fi necesar să se aloce cel puţin 70 de milioane de euro în construcţia unor noi poduri. Bani pe care nu ştiu dacă îi are bugetul local”, spune arhitectul timişorean Radu Radoslav.

O bună parte din poduri necesită reabilitare urgentă

Conducerea Primăriei a recunoscut că starea tehnică a unor poduri din Timişoara – majoritatea, foarte vechi – nu este foarte bună, raportată la trafic şi la standardele de siguranţă din domeniu.

Reprezentanţii Municipalităţii au atras atenţia asupra faptului că din cele 18 poduri, pasarele şi pasaje care se află în patrimoniul Municipalităţii, doar patru sunt în garanţie şi numai cinci au expertiza de consolidare efectuată. Însă nici cele cinci poduri expertizate nu sunt cu documentaţiile la zi, ultimele evaluări fiind făcute în urmă cu câţiva ani.

Cel mai nou, ieşit şi el din garanţie, este Podul Muncii, datând din 1978. Un alt pod cu probleme este cel de la Gara de Nord, înspre bulevardul Tinereţii, unde există două linii de tramvai şi o semaforizare pe ambele părţi ale podului şi unde, din cauza stării lucrării, se produc vibraţii puternice la fiecare trecere a unui vehicul ceva mai greu.

O parte din podurile si pasarelele din Timişoara au fost reparate şi consolidate în intervalul 1995 – 2008, însă şi acestea trebuie expertizate din nou, din punct de vedere al siguranţei.

Din fericire, podurile intens circulate din Timişoara au fost construite de firme străine, de regulă austriece, în perioada în care nu se făcea rabat de la calitate la acest gen de construcţii. Astfel, s-a vorbit foarte mult despre faptul că, în urmă cu mai mult de zece ani, Primăria Timişoara a primit o înştiinţare de la o firmă austriacă, urmaşă a companiei care construise poduri în Timişoara la început de secol trecut, înştiinţare în care se preciza că au ajuns la termenul de “expirare” Podurile Traian, Mihai Viteazul, Dacilor şi Decebal, la construirea cărora a contribuit respectiva companie.

Deşi în alte domenii au fost planificate investiţii de amploare, lucrările derulate la poduri de Direcţia Tehnică a Primăriei nu au fost foarte multe în ultima perioadă. De exemplu, s-au făcut lucrări la Podul de la Uzina de Apă ce asigură legătura dintre strada Uzinei şi strada Rozelor care, după cum specifică specialiştii Direcţiei Tehnice, “se afla într-o stare avansată de degradare, stare care nu mai conferă siguranţă desfăşurării traficului auto şi pietonal”.