Mai puţine pensii de invaliditate în Timiş

Bolile cardiovasculare şi tumorile sunt în topul motivelor de pensionare

InvalidDupă ani de controverse şi controale, numărul de pensii de invaliditate scade uşor în Timiş. Bolile cardiovasculare şi cancerul conduc în topul motivelor de pensionare.

 

Mai puţine cazuri noi

Din cauza controalelor şi a exigenţelor sporite la examenele de evaluare, după ani de zile de creşteri, în Timiş numărul de pensii de invaliditate a început să scadă. Reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii spun că în 2015 s-a înregistrat, faţă de 2014, o scădere pronunţată a numărului de cazuri noi, cu aproape 20%,.

„Raportarea numărului persoanelor nou încadrate în grad de invaliditate la populaţia judeţului determină coeficientul de incidenţă care, în anul 2015, a fost de 2,38 pensionări la 1.000 persoane populaţie, în scădere semnificativă, cu 21%, faţă de anul precedent”, spun aportorii CJAS Timiş.

Anul trecut au fost, în total, 1.783 de cazuri noi de pensionare pe motiv de invaliditate, faţă de acum trei ani, de pildă, în 2013, când s-a înregistrat un număr de vârf de 2.547 de pensionări noi din motive medicale.

Bolile cardiovasculare şi cancerul continuă să rămână principale motive de pensionare din motive medicale în Timiş, cu un procent de 17,9%, respectiv 18,2%, ceea ce spune destul de multe despre stresul cotidian şi calitatea vieţii. Urmează în top bolile psihice, bolile neurologice, bolile digestive, bolile aparatului locomotor, dar şi tuberculoza, cu 2% din cazuri.

În momentul de faţă există 19.441 de beneficiari de pensii de invaliditate, cu 2000 mai puţini faţă de anul 2011, de pildă, când erau 21.528 de pensionari de invaliditate.

Reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Timiş afirmă că se constată o scădere uşoară, dar continuă, a numărului total de pensionari de invaliditate, şi asta, în pofida creşterii vârstelor standard de pensionare. Şi au mai constatat creşterea numărului pensionarilor de invaliditate gradul I. „Indicele de prevalenţă, la nivelul judeţului Timiş, calculat ca raport între numărul pensionarilor de invaliditate la 31 decembrie 2015 şi populaţia judeţului, este de 2,84% în scădere cu 3,1% faţă de anul precedent”, susţin oficiali ai CJP Timiş.

Directorul instituţiei, Ioan Căprariu, afirmă că s-a mai înăsprit cadrul legislativ, dar a crescut şi exigenţa personalului care realizează examinări. „E un concurs de factori, cred că e mai multă corectitudine în sistem, şi poate de aceea numărul de pensii de invaliditate este în scădere, ceea ce nu e rău”, adaugă Ioan Căprariu.

 

Probleme mai vechi

În urmă cu doi ani, în 2014 inspectorii financiari ai Curţii de Conturi criticau neaplicarea tuturor procedurilor legale de executare silită a creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat în cadrul termenului de prescripţie, pentru 3,16 milioane de lei, reprezentând debite din contribuţii datorate de persoane asigurate pe bază de declaraţii de asigurare şi debite din pensii de invaliditate acordate necuvenit în judeţele Gorj, Bihor, Timiş, Vâlcea, Alba, Sălaj, Maramureş, Covasna, Constanţa, Galaţi şi Dâmboviţa.

Un raport al Curţii de Conturi consemna în acelaşi an că  s-a plătit nelegal peste un milion de lei, a unor indemnizaţii de însoţitor acordate persoanelor cu handicap grav, care au şi calitatea de pensionari cu gradul I de invaliditate cu însoţitor, prin încasarea din două surse a indemnizaţiei de însoţitor, atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetele locale.

Situaţia aceasta a fost întâlnită în judeţele Maramureş, Mureş, Prahova, Timiş, Vâlcea, Alba, Bihor, Cluj, Giurgiu, Sibiu, Sălaj şi Vaslui.

Conform CJP Timiş, dacă se constată că este vorba despre fraudă, în cazul unor pensii de invaliditate, instituţia poate sesiza Poliţia, pentru iniţierea de cercetări penale.

Reprezentanţii CJP Timiş menţionau însă că există şi destule sesizări nejustificate. Pentru a se elimina orice suspiciuni sau subiectivism, cazurile care fac obiectul sesizărilor sunt trimise la reexpertizare la Bucureşti, la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. Astfel, mai sunt situaţii în care, din cauza unor certuri legate de moşteniri, se fac sesizări în familie – adică, fratele îşi reclamă sora, sau chiar soţul, soţia ori fosta soţie. Multe din aceste sesizări se dovedesc a fi nejustificate.

Print Friendly, PDF & Email