Corpul de Control al primului-ministru Dacian Cioloş a descoperit că la Timişoara, ca în toate oraşele mari unde se construieşte mult, disciplina în construcţii a avut de suferit din cauza unor legi ciudate, implementate cu ajutorul Ministerului Dezvoltării, în perioada când era condus de Liviu Dragnea.

Inspecţie „pe sărite”

Corpul de control al premierului Dacian Cioloş a identificat probleme multiple după ce a efectuat verificări la 12 structuri teritoriale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, printre acestea numărându-se şi cel din Timiş.

S-a constatat, în primul rând, limitarea rolului statului în exercitarea controlului în domeniul calităţii în construcţii ca urmare a unor dispoziţii ilegale ale inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii şi ale ministrului Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea la acea vreme.

Conform raportului de control, Inspectoratul de Stat în Construcţii este obligat să participe la toate fazele determinante stabilite prin proiect şi acceptate de inspectoratele teritoriale. Angajaţii acestora au obligaţia să inspecteze, pe parcursul execuţiei obiectivelor de investiţii, dacă sunt îndeplinite condiţiile tehnice din proiecte şi reglementările tehnice şi să autorizeze continuarea lor numai dacă sunt îndeplinite aceste condiţii.

Însă, începând cu anul 2014, arată Corpului de control al primului-ministru Dacian Cioloş, „ca urmare a unor dispoziţii ale inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, precum şi ca urmare a emiterii de către ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a Ordinului nr. 1370/2014, participarea la toate fazele determinante a reprezentanţilor inspectoratelor în construcţii nu mai este obligatorie, ceea ce contravine flagrant prevederilor OG 63/2001”.

Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, întrucât, conform aceluiaşi raport, au fost înregistrate deficienţe cu privire la activitatea de constatare şi sancţionare a contravenţiilor: „În acest context, personalul cu atribuţii de control a aplicat un număr mic de sancţiuni contravenţionale, în comparaţie cu numărul mare de acţiuni de control şi inspecţie raportat.”

Probleme deloc neglijabile

Care este, pe plan local, rezultatul acestor înlesniri legislative? Dacă se studiază arhiva Inspectoratului de Stat în Construcţii, se poate observa că ultimele constatări notabile în domeniul disciplinei în construcţii se opresc la anul 2014. Iar genul de probleme gestionate nu sunt nerelevante pe plan local, unde, ştiind experienţa anilor trecuţi, disciplina în construcţii lasă de dorit, iar intervenţiile la imobilele de patrimoniu, ca şi starea de degradare a unor astfel de clădiri reprezintă probleme de actualitate.
În 2014, de pildă, Inspectoratul de Stat în Construcţii consemna că la Timişoara fost demolată aproximativ 85% din structura de rezistenţă a anexei şi a avut loc prăbuşirea peretelui adiacent imobilului situat pe strada 1 Decembrie nr. 17,  şi s-au înregistrat trei victime, două fiind spitalizate, cea de-a treia decedând la spital. S-a dispus atunci încetarea utilizării clădirii afectate; sprijinirea imediată a elementelor construcţiei cu risc de prăbuşire, inclusiv a zidului adiacent al clădirii învecinate şi sistarea furnizării utilităţilor. S-au trimis sesizări Primăriei Timişoara şi Poliţiei Locale, Serviciul Disciplină în Construcţii şi Afişaj Stradal, ca urmare a faptului că lucrările de construcţii s-au executat fără autorizaţie de construire. 

În acelaşi an, Inspectoratul preciza că pe b-dul Eroilor au fost executate  lucrări la proiectul „Reabilitare linie de tramvai şi modernizare trame stradale în Municipiul Timişoara – traseul 1”, în baza unei autorizaţii de construire,  beneficiar fiind Primăria Timişoara, iar în urma săpăturilor în vederea realizării canalului tehnic pentru utilităţi, s-a produs o avarie la branşamentul de apă al imobilului avariat, aflat în imediata vecinătate a acestuia. Incidentul a avut ca rezultat prăbuşirea parţială a fundaţiei şi a peretelui faţadă principală a imobilului, fiind afectată structura de rezistenţă a acestuia.

Acestea sunt doar câteva exemple de cazuistică ale Inspectoratului de Stat în Construcţii pe plan local, şi este evident că orice reducere a abilităţilor şi zonei de acoperire în cazul inspecţiei în construcţii poate duce la consecinţe dintre cele mai grave.

„Activitate de control a acestei instituţii trebuie realizată fără jumătăţi de măsură. Ca instituţii diferite, aveam şi divergenţe, însă aveam o colaborare strânsă, organizând întruniri săptămânale”, îşi aduce aminte despre colaborarea cu Inspectoratul de Stat în Construcţii arhitectul Radu Radoslav, care a condus o perioadă destul de lungă Compartimentul de Urbanism al Primăriei.

Blocaj legislativ în cazul clădirilor de patrimoniu

Pe plan local, Inspectoratul de Stat în Construcţii reprezintă, de asemenea, una dintre instituţiile care pot împiedica intervenţiile haotice, neautorizate la clădirile de patrimoniu. Or, rolul acestei instituţii este cu atât mai important cu cât reprezentanţii Primăriei spun că, tot din cauza unor deficienţe legislative, ca şi în cazul reducerii ariei de controla Inspectoratului de Stat în Construcţii, principalele programe de reabilitare organizată a clădirilor istorice degradate din Timişoara sunt blocate.

„Pogramul Reabilitarea monumentelor istorice din cartierele istorice ale Timişoarei – sprijin financiar pentru proprietarii de clădiri istorice KfW – se află în imposibilitatea utilizării fondurilor pentru reabilitarea clădirilor cu proprietari privaţi din cauza unui vid legislativ, precum şi din cauza faptului că puţina legislaţie existentă nu mai reflectă realitatea actuală”, declară reprezentanţii Compartimentului de Urbanism al Primăriei.

Aceştia mai spun că, pentru deblocarea situaţiei, au fost făcut mai multe demersuri, de exemplu s-a solicitat Ministerului Finanţelor Publice prin mai multe adrese găsirea unei soluţii pentru a se putea utiliza aceste fonduri şi pentru sprijinirea proprietarilor privaţi, iar răspunsul a fost negativ. Au avut loc întâlniri la Ministerul Finanţelor, pe aceeaşi tematică, împreună cu finanţatorul german, răspunsul fiind acelaşi. Totodată, s-au organizat întruniri cu reprezentanţi ai Primăriilor Arad şi Oradea, pentru a solicita actualizarea legislaţiei. „A fost trimisă o solicitare şi preşedintelui pentru a se găsi o soluţie asemănătoare celei pentru oraşul Sibiu, având în vedere experienţa în calitate d eprimar alş Sibiului. Deocamdată nu s-a primit un răspuns”, precizează specialiştii în urbanism ai Primăriei. Mai bine nu se stă nici în privinţa altui program de acest tip iniţiat de Primărie printr-o hotărâre de Consiliu Local adoptată în anul 2013 – „Programul de sprijin acordat proprietarilor de clădiri istorice din zona de acţiune prioritară a municipiului Timişoara”, care este blocat din cauza lipsei cadrului legal de desfăşurare, situaţie care nu a fost schimbată în niciun fel de reprezentanţii Timişului trimişi în Senat şi Camera Deputaţilor. Mai mult, un nou regulament cu privire la reabilitarea imobilelor care ar fi fost util pe plan local, deblocând aceste programe de reabilitare, a fost respins recent de Senat, aflându-se acum la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.