Religia în şcoală, disciplină opţională sau obligatorie?

Religie in scoli Foto Radio ResitaEste importantă includerea religiei ca disciplină de studiu în programa şcolară? Şi care este importanţa educaţiei religioase a copiilor, începând de la vârste foarte fragede? Are educaţia rolul unui factor cultural, menit să îmbogăţească orizontul cultural al celor aflaţi în perioada de formare? Acestea au fost o parte din întrebările la care ne-am propus să găsim răspunsuri.

 

Mitropolia Banatului: „Educaţia religioasă, un garant al adevăratelor valori, care contribuie la dezvoltarea spirituală”

De-a lungul timpului, de când religia a redevenit, în şcolile din România, materie de studiu, au existat numeroase polemici legate de oportunitatea studierii acesteia ca disciplină, parte integrantă din disciplinele trunchiului comun al programei şcolare. Am căutat să aflăm care este punctul de vedere pe marginea acestui subiect al reprezentanţilor Mitropoliei Banatului, dar şi al unui teolog.

Sorin Lungoci foto latReferindu-se la importanţa includerii orelor de religie în programa şcolară, preotul Sorin Lungoci, consilier al Mitropoliei Banatului în domeniul învăţământului şi activităţilor cu tineretul, precizează că Religia, ca disciplină şcolară, a fost inclusă în planurile cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional, ca parte a trunchiului comun, fapt consfinţit ca atare şi de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 669/12 noiembrie 2014. În prezent, studiul religiei are caracter obligatoriu în oferta curriculară a şcolilor din România, mai spune preotul Sorin Lungoci, adăugând, însă, că opţiunea pentru frecventarea acestei discipline aparţine elevului major, respectiv părintelui, pentru elevii minori.

Potrivit preotului Sorin Lungoci, includerea Religiei în programa şcolară oferă sistemului de învăţământ posibilitatea de a asigura copiilor şi adolescenţilor o educaţie integrală, despre care reprezentantul departamentului de învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Banatului apreciază că presupune, pe lângă latura intelectuală, morală, estetică şi tehnologică, şi o componentă religioasă .„Numai aşa se poate realiza o cultură şi o conduită religioasă în şcoală, necesară pentru formarea integrală a personalităţii elevului”, declară reprezentanţii Mitropoliei Banatului, ca răspuns la întrebarea noastră cu privire la importanţa includerii religiei ca materie de studiu în programa şcolară. În plus, menţionează aceştia, „o educaţie religioasă valorifică potenţialul formativ-educativ al disciplinei religie şi îl sprijină pe tânăr să devină capabil de a integra valorile unei societăţi aflate într-o continuă schimbare. Ea este o şansă pentru sistemul de învăţământ de a-şi valorifica un sprijin esenţial în atingerea scopurilor sale generale”.

În ceea ce priveşte importanţa educaţiei religioase a copiilor, începând de la vârste fragede, preotul Sorin Lungoci spune că fiecare copil este unic, fiind înzestrat cu personalitate proprie şi cu un mod individual de dezvoltare, având, ca atare, o evoluţie care corespunde unui ritm propriu, armonizat cu particularităţile copilului şi cu experinţele de viaţă trăite. „Toţi copiii cresc şi se dezvoltă frumos şi armonios într-un mediu în care se promovează valorile morale care pun preţ pe valoarea celuilalt, ca persoană şi fiinţă creată de Dumnezeu, acolo unde iubirea, altruismul, bunătatea nu sunt doar concepte, ci realităţi fundamentale. Religia îl învaţă pe copil iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni, credinţa, speranţa, solidaritatea, dreptatea şi recunoştinţa faţă de părinţi, dărnicia şi hărnicia, binele comun şi sfinţenia vieţii”, explică părintele Sorin Lungoci.

Acesta adaugă şi că, dintr-o astfel de perspectivă, educaţia religioasă este cea mai mare bogaţie pe care părinţii o pot da copiilor lor. Motiv pentru care, opinează reprezentantul Arhiepiscopiei Banatului, educaţia religioasă ar trebui să înceapă cât mai devreme, încă din primii ani ai copilăriei. „Ne manifestăm convingerea că educaţia religioasă este necesară nu doar în şcoală, ci şi în grădiniţă. Primii ani din viaţă sunt foarte importanţi, în această perioadă dezvoltarea copilului cunoaşte progrese semnificative din toate punctele de vedere: fizic, psihic, moral, social, afectiv, spiritual. Experinţele copilăriei contribuie, puţin câte puţin, la ceea ce devenim ulterior, este precizat în răspunsul primit”, precizează el.

Cât despre refuzul sau reticenţa pe care le manifestă unii părinţi în legătură cu participarea copiilor lor la orele de religie din programa şcolară, preotul Sorin Lungoci apreciază că educaţia religioasă reprezintă un garant al adevăratelor valori şi că aceasta promovează virtuţile şi contribuie la dezvoltarea spirituală a persoanei. „Credem că ezitările unor părinţi se datorează, mai degrabă, unei cunoaşteri limitate a ceea ce se oferă şi se transmite prin intermediul orei de religie copiilor”, apreciază preotul Sorin Lungoci. Împrejurare în care, adaugă el, reprezentanţii Mitropoliei Banatului invită părinţii să participe la activităţile care se desfăşoară în şcoli în cadrul orelor de religie.

Teodor Baconschi: „Cultura religioasă, înrădăcinare, dar şi simţ al binelui comun”

Teodor BaconschiReferindu-se la introducerea religiei ca disciplină de studiu în programa şcolară, diplomatul şi scriitorul Teodor Baconschi, doctor în antropologie religioasă, opinează că, prin măsurile adoptate, statul şi-a reafirmat suveranitatea faţă de sfera religioasă. Acesta precizează, însă, şi că libertatea religioasă, cu tot ceea ce implică aceasta, adică educaţie, asociere, cult, trebuie protejată. Rol despre care apreciază că îi revine tot statului. Astfel încât, precizează Teodor Baconschi, soluţia adoptată în prezent, potrivit căreia elevii vor participa la orele de educaţie religioasă doar în baza exprimării, în prealabil, a unui acord scris, de către părinţi sau în nume personal de către elevii majori, ar putea tranşa problema:

„Formula «dacă vor, părinţii sau elevii cer să facă educaţie religioasă» va închide polemica”, opineazăTeodor Baconschi, care consideră şi că, astfel, „laiciştii, ateii, agnosticii, seculariştii militanţi pot în fine respira uşuraţi”.

În ceea ce priveşte oportunitatea includerii educaţiei religioase ca materie de studiu, Teodor Baconschi apreciază că aceasta le poate oferi tinerilor elementele de cultură creştină necesare unei solide ancorări culturale. Întrucât, argumentează acesta, cultura religioasă reprezintă, în egală măsură, înrădăcinare, civism şi simţ al binelui comun: „Personal, sunt favorabil educaţiei religioase. Fără elemente de cultură creştină, nimeni nu poate descifra civilizaţia euro-americană, din care facem parte. Cultura religioasă e înrădăcinare, dar şi civism, simţ al binelui comun”.

Importante sunt însă, mai avertizează Teodor Baconschi, şi calitatea manualelor de religie şi modul în care este abordată materia de către cadrele didactice care vor asuma predarea, în şcoli, a educaţiei religioase.„Dacă manualele sunt slabe sau anacronice, eşecul lor e garantat. E nevoie de profesori cât mai buni şi de manuale care să se deschidă şi spre alte confesiuni sau religii”, opinează Teodor Baconschi, argumentând această nevoie de deschidere prin aceea că „turistul de azi ajunge şi la Voroneţ şi la Taj Mahal, sau Machu Pichu”.

Incoerenţe ale oficialilor din Educaţie: Religia este, concomitent, disciplină de studiu obligatorie şi opţională

Aura DanielescuInspectoratul Şcolar Judeţean Timiş a anunţat că 6 martie este termenul-limită până la care părinţii îşi pot exprima opţiunea referitoare la frecventarea, de către elevii cu vârsta mai mică de 18 ani, a orelor de religie incluse în programa şcolară. În cazul celor care au împlinit deja vârsta de 18 ani, va fi nevoie de exprimarea acordului scris de către aceştia, în baza semnăturii proprii.

Potrivit anunţului făcut de către inspectorul şcolar general Aura Danielescu, ISJ Timiş a optat să nu se implice în procesul de colectare a semnăturilor. La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ vor fi puse la îndemâna părinţilor cererile-tip în baza cărora părinţii îşi vor putea exprima acordul cu privire la frecventarea de către copiii lor a orelor de religie. Inspectorul şcolar general Aura Danielescu a argumentat decizia ISJ Timiş prin aceea că reprezentanţii fiecărei şcoli în parte îi cunosc mai bine pe părinţi şi pot identifica mecanismele cele mai eficiente de relaţionare cu aceştia. Ulterior, ISJ Timiş anunţă că va prelua şi va centraliza listele cu opţiunile părinţilor şi va decide, în baza numărului total de elevi pentru care părinţii şi-au exprimat acordul cu privire la participarea la orele de religie, care va fi necesarul de profesori de religie ce îşi vor desfăşura activitatea în şcolile din Timiş.

Chestionată cu privire la problemele de ordin organizatoric pe care le ridică studierea religiei în şcolile din judeţul Timiş, Aura Danielescu spune că, după 6 martie, ISJ Timiş va centraliza situaţiile primite, urmând să decidă asupra modului în care se vor reconfigura, eventual, normele didactice pentru profesorii titulari ai disciplinei de religie. „Disciplina de Religie este parte a trunchiului comun. De aceea, teoretic, studiul religiei ar trebui să fie obligatoriu. Practic, însă, această disciplină este opţională”, spune Aura Danielescu. Aceasta precizează şi că, la nivelul ISJ Timiş, a fost deja realizat, la începutul acestui an de învăţământ, planul de încadrare a cadrelor didactice, cu numărul de ore aferente disciplinei de religie. Şi, prin urmare, nu se aşteaptă să se confrunte cu probleme foarte mari în acest sens.

Aura Danielescu mai spune că, în urma deciziei de la finalul anului trecut a Curţii Constituţionale, va fi solicitat acordul părinţilor cu privire la frecventarea de către copii a orelor de religie atât pentru anul şcolar în curs, cât şi pentru anul şcolar viitor (2015 – 2016). Dar, adaugă aceasta, dacă se va înregistra un număr mare de refuzuri, care vor afecta normele profesorilor titulari, atunci o eventuală decizie privind reconfigurarea orelor de Religie şi eventuala comasare, care să permită desfăşurarea activităţii didactice cu grupuri de elevi din mai multe clase, va fi luată după ce la nivelul ISJ Timiş va ajunge situaţia finală. „Vom trata individual fiecare astfel de caz în parte”, asigură inspectorul şcolar general din Timiş.

În ceea ce priveşte posibilitatea care li se oferă părinţilor de a consulta, anterior luării unei decizii legate de frecventarea, de către copii, a orelor de religie din programa şcolară, manualele şcolare după care se studiază religia, Aura Danielescu subliniază că manualul nu este un document obligatoriu. Şi precizează şi că, în sistemul de învăţământ, obligatorie este nu atât parcurgerea filă cu filă a manualelor şcolare, cât îndeplinirea, de către cadrul didactic de predare, a tuturor obiectivelor care figurează înscrise în programa şcolară pentru fiecare disciplină de studiu în parte. De aceea, adăugă Aura Danielescu, o parte din reuşita demersului didactic, inclusiv în ceea ce priveşte scopul pe care şi-l propun orele de religie, ţine de abilitatea cadrului didactic de predare, iar scopul activităţii este atingerea obiectivelor care figurează în programa şcolară.

Cât despre modalitatea de selectare a cadrelor didactice care predau, în şcolile din ciclul primar, gimnazial şi liceal, Religia, inspectorul şcolar general spune că, potrivit procedurilor în vigoare, fiecare materie este predată de cadre didactice specializate, titulare ale disciplinei respective. Excepţie fac situaţiile în care, pentru anumite discipline, nu există, din varii motive, cadre didactice titulare. Situaţie în care, însă, Inspectoratul Şcolar organizează periodic concursuri de ocupare a posturilor vacante de către profesori suplinitori, pentru perioade succesive, cu contracte pe câte un an de zile. Selecţia acestor cadre didactice suplinitoare se face, precizează Aura Danielescu, în ordinea descrescătoare a mediilor pe care profesorii le obţin la examenele de ocupare a posturilor vacante. Dacă nu se reuşeşte nici astfel ocuparea posturilor vacante, în şcoli din mediul rural, spre exemplu, atunci, precizează inspectorul şcolar general, orele de religie pot fi ţinute de către preoţi, însă doar de către aceia care au absolvit, în perioada de formare profesională, un modul pedagogic. În plus, mai spune inspectorul şcolar general, procedura impune ca preoţii care dobândesc dreptul de a preda religia în şcoli să primească, anterior, şi girul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române.

Biroul de presă al Ministerului Educației și Cercetării Științifice spune că manualele după care copiii studiază disciplina de religie pot fi oferite, la cerere, de către reprezentanții instituțiilor de învțământ sau pot fi accesate online, la adresa www.manuale.edu.ro.

În ce privește procedura de selectare a cadrelor didactice care predau Religi, reprezentanții Ministerului Educației informează că „pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate şi avize suplimentare, în etapele de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, solicitanţii trebuie să prezinte avizele, atestatele şi documentele justificative necesare în perioadele de înscriere la aceste etape, conform unui calendar aprobat”. Acesta include avizele eliberate de cultele recunoscute oficial, pentru ocuparea catedrelor de religie.

Despre acordarea binecuvântării/avizului scris al cultului pentru profesorii de Religie, se mai precizează în răspunsul MECS, această procedură ţine cont de calendarul mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru fiecare an școlar, calendar stabilit prin ordin de ministru. Acordarea acestui aviz se va face în baza unei proceduri care, pentru candidaţii înscrişi la examenul de titularizare, respectiv suplinire, include şi o examinare psihologică.

În ce privește pregătirea profesională a cadrelor didactice cărora le poate fi încredințată, în școli, predarea Religiei, oficialii MECS precizează că aceasta poate fi predată de un absolvent al Facultăţii de Teologie, a cărui pregătire minimă necesară, pentru ciclul gimnazial, este aceea de absolvent de studii superioare în sistem Bologna. Pentru învăţământul liceal este necesar, pe lângă studiile superioare în sistemul Bologna, masterul în specialitate sau studii de lungă durată.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis