O bucată veche de sute de ani din zidul Cetăţii Timişoara este folosită de ani de zile ca suport pentru legume şi borcane de murături, în mijlocul Pieţei 700. Reprezentanţii Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Timiş spun că bucata de zid va fi pusă în valoare şi conservată, însă abia după reabilitarea pieţei, care e în proiect.

Istorie şi gogonele

Suport pentru saci de ceapă, legături de ridichi sau borcane cu murături – cam aceasta este utilizarea unei bucăţi de zid secular din fortificaţia fostei cetăţi Timişoara, în mijlocul Pieţei 700.

Majoritatea cumpărătorilor şi vânzătorilor habar nu au ce e, de fapt, acea bucată de fortificaţie, dându-i tot felul de întrebuinţări utile, cum ar fi suport pentru marfă sau cuier, în aceste condiţii construcţia degradându-se de la an la an.

Conform unor istorici locali, construcţia parte dintr-un pasaj al vechii cetăţi din Timişoara ce datează din secolul XVIII. A fost descoperită în 1991, dar nu a fost pusă în valoare.

Reprezentanţii societăţii Pieţe SA spun că există un stâlp de susţinere pus deasupra sa, care nu a trecut însă prin bucata de zid, precizând totodată că au existat autorizaţii de la Primărie pentru orice fel de lucrări au implicat, colateral sau direct acea bucată de zid.

Teoretic, monumentul, deşi nu e clasificat ca atare, se află sub protecţia Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Timiş. Nu există însă un proiect pentru punerea sa în valoare, speranţele legându-se de proiectul general de reabilitare a pieţei. „E vorba de un rest de fortificaţie, cunoaştem problemele legate de acesta. Acesta nu se găseşte în lista monumentelor, dar probabil că va fi pus în valoare odată cu noul proiect de reabilitare al Pieţei 700”, ne-a declarat Sorin Predescu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Timiş.

Bastionul nimănui

Fragmentul de cetate din Piaţa 700 este singurul care are un statut incert şi straniu. Porţiunea de Bastion din Piaţa Mărăşti, scriptic, susţinea Consiliul Judeţean Timiş, nu aparţinea nimănui. Tocmai de aceea, administraţia judeţeană s-a gândit să şi-o treacă în proprietate, propunând în 2013 un „proiect de hotărâre privind însuşirea apartenenţei la domeniul public al judeţului Timiş a unui imobil situat în Timişoara, strada Calea Aradului nr. 1”. În urma discuţiilor apărute, proiectul de hotărâre a fost respins întrucât, fiind vorba de patrimoniu, era nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor judeţeni în funcţie, şi nu s-a putut atinge această proporţie.

În urmă a rămas, însă, o concluzie: clădirea în cauză nu are în momentul de faţă proprietar.

Din verificări reiese că în anexa ce cuprinde inventarul Primăriei Timişoara acest teren nu face parte din domeniul public al municipiului Timişoara, iar clădirea nu figurează nici măcar în cartea funciară. Din acest motiv şi pentru că nimeni nu a solicitat preluarea în domeniul public nici a terenului, nici a clădirii, Consiliul Judeţean a început demersurile de însuşire a acestora în domeniul public al judeţului Timiş.

Conform unor specialişti din CJ Timiş, proprietar al imobilului a fost Consiliul Popular al judeţului Timiş, conform protocolului din 1978 încheiat cu Uniunea Artiştilor Plastici, însă această instituţie nu mai există de peste două decenii. De la momentul respectiv şi până în prezent nu mai există nici un alt document care să ateste că altcineva şi-a însuşit imobilul.

Chiar şi aşa, sunt neclarităţi legate de cartea funciară, fiind făcută confuzia între imobilele din Calea Aradului numărul 1 şi 8 şi, susţin unii consilieri, dacă nu ar fi existat rezerve legate de acest proiect, nu s-ar fi cerut clarificări şi nu ar fi fost respins, ar fi existat riscul ca în acest fel CJ Timiş să-şi însuşească, de fapt, o… pizzerie din zonă. Lucru care ar fi dus la un litigiu şi la numeroase probleme ulterioare. Totodată, au mai existat neclarităţi şi cu privire la numărul de CF al respectivei construcţii, existând aleşi judeţeni care susţin că numărul menţionat iniţial nu are legătură cu bucata de bastion, pe acesta fiind trecut… căi ferate.