În ciuda avertismentelor legate de virusul Zika, la nivel judeţean cutumele legate de dezinsecţie nu se schimbă prea tare. Adică, deşi operaţiunea va fi supervizată de către Consiliul Judeţean, beneficiare vor fi doar Primăriile care au bani pentru aşa ceva. Rămâne de văzut care vor fi efectele unei dezinsecţii pe sărite.

Mobilizare, dar nu generală

Consiliul Judeţean Timiş a întocmit planul pentru lupta cu ţânţarii posibil transmiţători ai periculosului virus Zika, precizând că „Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat ca urgenţă internaţională de sănătate publică apariţia de malformaţii congenitale şi sindroame neurologice datorate infecţiei produsă de virusul Zika.”

Specialiştii CJ Timiş estimează că în perioada următoare, din cauza condiţiilor climatice favorabile, se vor înmulţi ţânţarii, mai ales în zona parcurilor, a lacurilor, a grădinilor publice, a spitalelor de boli infecţioase, în lizierele pădurilor . Pentru ca tratamentul împotriva acestor dăunători să fie eficient, mai spun reprezentanţii CJ Timiş, ar fi necesară efectuarea tratamentului în două etape: primul tratament exterminând insectele vii, iar al doilea tratament să fie efectuat la interval de 18 – 21 de zile, pentru a distruge insectele apărute din larve.

Teoretic, administraţia judeţeană are obligaţia să ofere asistenţă tehnică, sprijin şi îndrumare autorităţilor administraţiei publice locale, pentru efectuarea acţiunilor de dezinsecţie. Prin urmare, spun reprezentanţii CJ Timiş, dezinsecţia se va face pe terenuri care aparţin domeniului public şi privat al Primăriilor, la solicitarea scrisă a acestora.

Problema este că, la fel ca în alţi ani, lucrările de dezinsecţie se vor realiza în baza unor contracte încheiate cu Primăriile care, multe, au bugete de avarie şi nu-şi permit efectuarea acestor lucrări. Aşa se face că în localiutăţile cu Primării mai sărace sau Primării care nu au fost favorizate la împărţirea bugetului, oamenii şi ţânţarii ar putea fi nevoiţi să înveţe să „coabiteze”.

Pascu Lup, fost director al Aviaţiei Utilitare Timişoara, instituţie implicată în acţiuni de dezinsecţie, spune însă că aceasta are efect şi în cazul în care nu se efectuează pe toată suprafaţa judeţului. „E ca la un bloc în care faci dezinsecţie în apartament – dacă substanţele cu care dai au concentraţie bună, poate mai apar unu-doi gândaci în tranzit, dar nu stau, că nu le place. Dacă se face dezinsecţie corespunzător, la intervale de aproximativ 21 de zile, nu vor fi probleme în localităţile în care se face aceste operaţiuni”, mai spune Pascu Lup. Precizând că în foarte puţini ani s-a realizat dezinsecţie în tot judeţul. „Doar în 2014 s-a realizat dezinsecţie pe toată suprafaţa judeţului. În rest s-au efectuat aceste operaţiuni la primăriile care au avut bani să le plătească. Au fost ani în care se făcea dezinsecţie cu precădere la primăriile ţărăniste, sau pesediste, sau liberale, în funcţie de ce bugete primeau de la nivel central. Pe vremea lui Ceauşescu doar se stropea tot – toată suprafaţa judeţului, şi păduri, şi păşuni”, mai spune fostul director al Aviaţiei Utilitare Timişoara.

Experienţe nefericite

An de referinţă pentru dezinsecţia din Timiş rămâne 2014, când ţânţarii invadaseră multe zone din judeţ, din cauza unor dezinsecţii făcute târziu şi fără un plan închegat. În acel an, deşi, conform informaţiilor făcute publice la începutul verii, CJ Timiş a alocat cel mai generos buget pentru operaţiunile de dezinsecţie, efectele nu s-au prea văzut.

Şi nu a fost nevoie ca aleşii judeţeni din Opoziţie sau presa să precizeze că nu sau fost vizibile efectele vastului şi costisitorului plan de dezinsecţie. Chiar conducerea administraţiei judeţene a recunoscut că, în ciuda bugetului enorm, de 320.000 de euro, efectele au fost sub aşteptări. „Trebuia să acţionăm pe 28.000 de hectare, cu o valoare de 1.25 milioane lei. Până la urmă s-a acţionat pe 30.250 de hectare, cu o valoare de 1,42 milioane de lei. Surplusul de 2.250 de hectare se datorează faptului că în zonele afectate de inundaţii procedura a fost repetată”, s-a precizat într-o şedinţă de plen al CJ Timiş, menţionându-se că efectele slabe ale dezinsecţiei făcute în unele zone cu Aviaţia Utilitară au fost cauzate de variaţiile de temperatură şi ploi. „Este adevărat că timpul nu ne-a ajutat. Datorită intermitenţelor soare-ploi, efectele nu au fost neapărat cele pe care le-am dorit”, declara preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.