Municipalitatea timişoreană intenţionează să achiziţioneze lucrări de reparaţii şi construcţii în sistem de avarie şi urgenţă, la obiectivele din patrimoniul său. Lucru care ar putea să sugereze că se fac pregătiri în eventualitatea unui seism sau a prăbuşirii unor clădiri cu infrastructură veche, din zonele istorice.

Pregătiri pentru ce-i mai rău

Contractul de achiziţie de „reparaţii construcţii şi instalaţii în regim de avarie şi urgenţă, la obiective de fond locativ şi edilitare, aflate în patrimoniul sau administrarea Municipiului Timişoara”  nu este de natură să inspire gânduri prea liniştitoare cu privire la perspectivele administrării patrimoniului locativ al Municipalităţii.

Este posibil ca Primăria să se pregătească în acest fel pentru situaţii de urgenţă (inclusiv în eventualitatea unui seism) sau de prăbuşirea unor porţiuni ale unor clădiri vechi, la care nu s-a reuşit să se realizeze consolidarea. Doar probabilitatea unei situaţii neprevăzute de acest gen ar justifica achiziţia de astfel de lucrări de construcţie în regim de avarie. Cert este că Primăria este gata să plătească pentru acest acord-cadru suma de 2.383.078 de lei fără TVA. În baza acestuia, Primăria Timişoara estimează că se vor realiza minimum 25 de intervenţii şi maximum 600.

Acest contract readuce în discuţie problema mai veche a imobilelor vechi, în cazul cărora Primăria Timişoara nu a reuşit până acum să găsească o formulă de colaborare cu proprietarii, în vederea reparării acestora.

„Soluţia propusă anul trecut, de mărire a taxelor nu mi se pare viabilă. Dacă nu vine iniţiativa şi de la proprietar, genul acesta de măsuri de constrângere prin măriri de taxe şi impozite mai degrabă generează o reacţie de împotrivire, şi s-ar putea aplica doar dacă 80% din imobilele acestea ar fi refăcute, şi ar mai fi rămas doar 10-15%. Pe de altă parte, şi numărul de clădiri istorice estimat la Timişoara – 14.000 mi se pare unui exagerat, iresponsabil. Primăria ar trbui să se focalizeze doar pe anumite zone, cu imobile cu adevărat valoroase – cum ar fi zona Cetate, sau Traian”, spune arhitectul Radu Radoslav, fost arhitect-șef al Timișoarei.

Probleme vechi, nerezolvate

În privinţa evaluării clădirilor cu risc seismic crescut, Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Timişoara a întocmit, în 2007, o listă provizorie a clădirilor multietajate din oraş, identificate cu risc seismic, listă ce conţine 588 de blocuri, imobilele vizate fiind cele construite înainte de anul 1978. Conform aceloraşi estimări iniţiale, cele mai expuse clădiri din Timişoara în cazul unui cutremur de peste 5 grade pe scara Richter sunt cele aflate în centrul istoric al oraşului, ridicate în secolul al XVIII-lea, din zidărie şi cărămidă. Lista nu a mai fost, însă, actualizată.

Într-un studiu privind situaţiile de risc la nivelul judeţului, Prefectura Timiş arăta că, în Timişoara, există de fapt doar aproximativ 30 de clădiri care au un risc accentuat de prăbuşire, din totalul de 84 câte au fost luate în evidenţă în tot judeţul : „În Timiş sunt în total 84 de clădiri încadrate în gradul II de risc seismic, 32 la Timişoara, 34 la Lugoj şi 17 la Jimbolia, iar toate sunt imobile cu peste 200 de ani vechime”.

Un alt studiu, al Institutului de Proiectări din Timişoara, avertiza că, în municipiu, din 40 de clădiri istorice analizate, majoritatea au un risc de peste 50% de prăbuşire în cazul unui seism. Cele mai multe sunt în centrul istoric, fiind ridicate în secolul al XVIII-lea. Clădiri vechi, cu risc seismic mare au mai fost identificate pe străzile Eugeniu de Savoia, Odobescu, Ştefan cel Mare, Martir S. Iordan şi pe Intrarea Lupului.

De altfel, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a notificat 400 de Asociaţii de Proprietari, cărora li s-a cerut să ia măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. De asemenea, aceeaşi Direcţie a identificat şi notificat proprietarii a 48 de clădiri degradate. Cu toate acestea, puţini sunt cei notificaţi care au resursele necesare să întreprindă ceva concret pentru reducerea riscului seismic al imobilelor în care locuiesc.