Ca un indiciu al faptului că este nevoie de venituri la bugetul judeţean, Consiliul Judeţean Timiş se pregăteşte să achiziţioneze servicii de executare silită pe raza a trei circumscripţii de recuperare, Braşov, Bucureşti şi Timişoara.

Recuperare pe trei centre

Dând semne că are nevoie de bani la buget, administraţia judeţeană a anunţat zilele trecute intenţia de a achiziţiona servicii juridice ce intră în competenţa executorului judecătoresc de pe raza teritorială a trei Curţi de Apel: Bucureşti, Timişoara şi Braşov.

Documentaţia nu specifică ce fel de datorii se intenţionează să se recupereze prin aceste servicii de executare silită, caietul de sarcini menţionând doar că „serviciile sunt necesare pentru recuperarea creanţelor bugetare ale judeţului Timiş, rezultate din raporturi juridice contractuale, în urma sentinţelor civile obţinute în instanţă”.

Faptul că la Consiliul Judeţean Timiş se intenţionează să se utilizeze servicii de executare silită pentru recuperarea datoriilor inclusiv în Bucureşti ar putea avea legătură cu faptul că în februarie, pentru a recupera banii aferenţi chiriei restante pentru Stadionul „Dan Păltinişanu”, CJTimiş a devenit recuperator pentru sumele restante.

În urma neplăţii de către Asociaţia Club Sportiv ACS Poli a chiriei, s-a ajuns la o soluţie de compromis. ACS Poli i-a propus CJ Timiş încheierea unui contract de cesiune de creanţă pentru suma de 183.692,83 lei, reprezentând contravaloarea chiriei, care include şi majorări de întârziere, scadentă la data de 15 februarie.

CJ Timiş ar fi urmat să recupereze aceşti bani din sumele pe care ACS Poli urmează să le obţină de la Liga Profesionistă de Fotbal, din participarea în Cupa Ligii. Cedarea de creanţe s-a făcut fără acordul LPF, aducându-se ca argument faptul că, potrivit legii „consimţământul debitorului nu este cerut decât atunci când, după împrejurări, creanţa este legată în mod esenţial de persoana creditorului”.

O situaţie deloc optimistă, raportată la viitorii ani

Această soluţie extremă a executării silite sugerează şi faptul că administraţia judeţeană are nevoie de bani, lucru care ridică din nou semne de întrebare cu privire la situaţia financiară şi îndatorarea instituţiei.

Anul trecut, conducerea CJ Timiş anunţa că a găsit un grad de îndatorare ce se apropie de limita maxima impusă de lege, în condiţiile în care instituţia a pierdut în ultimii ani câteva finanţări în valoare de zeci de milioane de lei, cea mai cunoscută fiind pierderea finanţării proiectului european de modernizare a Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean din Timişoara.

Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât, susţine actuala conducere a CJ Timiş, o bună parte din cele peste 300 de milioane de lei pe care instituţia  le-a împrumutat de la diverse bănci a fost luată împrumut, teoretic, chiar cu scopul de a cofinanţa proiectele europene ratate.

Preşedintele administraţiei judeţene de atunci, actualul premier Sorin Grindeanu, spunea că, de-a lungul anilor, CJ Timiş s-a îndatorat foarte mult şi că sunt extreme de puţine proiecte depuse pe actualul exerciţiu de finanţare al Programului Operaţional Regional.

Situaţia de faţă nu putea fi însă considerată o revelaţie, pentru că presa a atras atenţia asupra gradului mare de îndatorare la care a ajuns CJ Timiş şi, în plus, acest grad de îndatorare, precum şi proiectele contractate erau publicate pe site-ul instituţiei.

„Este foarte clar că acest credit a restrâns destul de mult posibilităţile de îndatorare ale instituţiei pentru anii viitori, chiar dacă va fi nevoie de bani pentru cofinanţarea unor proiecte europene. Şi să nu uităm şi de declaraţiile «optimiste» ale Ministerului de Finanţe, care menţiona faptul că în multe situaţii s-a ajuns la un grad de îndatorare maxim şi nu mai pot fi făcute alte credite”, ne-a declarat fostul consilier judeţean PNL Marius Martinescu.