Deşi până într-un punct se credea că e un proiect cu slabe şanse de materializare, autorităţile maghiare şi-au anunţat intenţia ca în câteva zile să demareze construcţia celebrului gard anti-migraţie de la frontiera cu România. Timişul se preconizează că ar fi cel mai afectat de această măsură, din cauza potenţialelor blocaje care ar putea fi generate în singurul punct judeţean de legătură cu vestul Europei – Cenad.

Perioada de tatonare s-a încheiat

Ungaria a anunţat că face pregătiri la frontiera cu România pentru a putea ridica un gard în termen de zece zile dacă va fi necesar, a declarat zilele trecute ministrul maghiar de Interne Sandor Pinter.  Acesta a anunţat că ţara sa va trimite mai mulţi militari şi poliţişti pentru a patrula la graniţele sale sudice. Ungaria a construit deja garduri la frontierele sale cu Serbia şi Croaţia. „Ungaria va consolida protecţia la frontierele sale şi declarăm situaţie de criză pentru întreaga ţară din cauza migraţiei”, a afirmat Sandor Pinter. El a precizat că Slovenia, Croaţia şi Serbia au luat măsuri pentru a limita numărul de migranţi cărora le permit să le treacă frontierele.

Pinter a spus că aceste ţări acceptă migranţi doar în baza regulilor Schengen pentru frontiera externă a UE, respectiv persoanele cu vize şi paşapoarte valabile. El a precizat că nu se ştie cum vor reacţiona la aceste decizii refugiaţii şi migranţii care se află deja în aceste ţări.  

La sfârşitul lunii august a anului trecut, presa relata că imigranţii extracomunitari care tranzitează teritoriul sârb în drumul spre UE încercau să ocolească gardul construit de autorităţile ungare prin capătul estic al acestuia, la frontiera comună dintre Serbia, Ungaria şi România. Zeci de imigranţi fuseseră observaţi la capătul estic al gardului metalic pe care Ungaria îl construieşte de-a lungul întregii frontiere cu Serbia. Gardul începe în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu România şi cu Serbia. Presa considera că Ungaria nu poate construi gard şi pe frontiera cu România, dat fiind că măsura ar intra în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene.

În acest context, imigranţii extracomunitari au descoperit că pot ocoli gardul prin zona localităţilor din Serbia Majdan/Rade (din Serbia) – Beba Veche (din Timiş) şi Kübekháza (Ungaria).

Guvernul Ungariei a alocat 22,2 miliarde de forinţi (ecivalentul a 71,8 milioane de euro) pentru construirea unui controversat gard metalic la frontiera cu Serbia, pe o distanţă de 175 de kilometri, şi pentru centre speciale necesare cazării imigranţilor.

Iniţiativa gardului este criticată de UE şi de Serbia. Nici reacţia diplomaţiei româneşti nu s-a lăsat aşteptată. Ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european, considera Ministerul Afacerilor Externe, care preciza că această poziţie a fost comunicată părţii ungare.

Posibile blocaje la Cenad

Gardul de sârmă s-ar putea întinde pe tronsonul de frontieră cu România, dintre localităţile timişene Beba Veche şi Cenad, respectiv, adică de la Triplex Confinium şi până la râul Mureş.

Deja echipe de topografi şi militari maghiari au trecut la identificarea şi marcarea traseului pe care urmează să fie amenajată bariera metalică, precum şi a posturilor de pază asociate.

Timişul ar urma să fie cel mai afectat de construirea acestui gard, întrucât pe acest sector se află singurul punct de trecere a frontierei spre interiorul Uniunii Europene, cel de la Cenad – Kiszombor, care ar putea fi blocat de valurile de refugiaţi care ar putea merge de-a lungul gardului, în căutarea unui punct de traversare.

„Ungaria pare să aibă acum o poziţie total diferită faţă de Germania, Austria, în general, faţă de majoritatea ţărilor vest-europene. Autorităţile maghiare se situează pe o poziţie în conformitate cu ideile Coroanei Sfântului Ştefan, cu un curent anti-migraţie şi o abordare care nu este conformă cu politicile europene. Este o măsură care ne aruncă în trecut”, ne-a declarat pe această teamă Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe.