Raportul anual legat de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraţiilor locale confirmă faptul că oricât de mici ar fi bugetele unor primării timişene, încă mai e loc de anomalii şi nereguli care golesc semnificativ „vistieriile” şi aşa destul de goale ale unităţilor administrative. Lucrări care nu se regăsesc faptic sau cu preţuri supraevaluate ori noi sporuri de domeniul fantasticului sunt doar câteva dintre ciudăţeniile remarcate şi de această dată.

Ctitorii cu bugete pe măsură

Când e vorba de administrarea banilor la nivelul unor Primării din Timiş, de ani de zile se aude aceeaşi constatare: nu sunt fonduri, bugetele sunt mici. Cu toate acestea, unele Primării nu dau dovadă de foarte mare inspiraţie atunci când îşi cheltuiesc puţinii bani. Ultimul Raport anual al Curţii de Conturi, privind gestionarea fondurilor publice la nivel local, dovedeşte din plin această constatare.

Fie că e vorba de drumuri comunale, reparaţii la şcoli sau la Primărie, lucrările publice sunt din nou cap de afiş.

Un element specific rapoartelor din acest an par să fie lucrările care nu se regăsesc în realitate, dar apar în hârtii, şi sunt plătite ca atare. La Coştei, de pildă, s-a constatat că nu se regăsesc documente care să demonstreze care a fost obiectul unui contract care prevedea montarea a 700 de metri pătraţi de dale prefabricate şi montarea a 1056 de metri liniari de borduri, neexistând nicio factură din care să reiasă achiziţia: „Nu sunt note de intrare şi recepţie a unei astfel de cantităţi şi nu se cunoaşte unde anume s-a prestat acest serviciu de montaj pavele şi borduri.”

La Darova s-a plătit pietriş de 134.000 de lei, dar în urma controlului s-a constatat că, de fapt, cantităţile de pietriş facturate nu au fost recepţionate: „Nu există documente care să ateste preluarea acestora în evidenţa entităţii.”

Şi la Găvojdia s-a constatat o prestaţie problemă, respectiv angajarea şi decontarea cheltuielilor de pietruire străzi, pentru care nu există documente justificative.

La Giarmata, obiecţii a iscat un contract de la şcoala din localitate, contract care a vizat execuţia de vstiare teren sport. „Prin includerea în situaţiile de lucrări a unui preţ unitar mai mare decât cel de achiziţie sau cel existent pe piaţă, precum şi a unei cantităţi de lucrări mai mari (suprafaţă mai mare de faianţă) decât cea constatată în realitate, executantul de lucrări a obţinut indirect un profit ascuns”, spun reprezentanţii Curţii de Conturi.

Lucrări de infrastructură problematice au fost identificate şi la Jebel, unde s-a remarcat angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor aferente lucrării de modernizare străzi din comună cu nerespectarea prevederilor legale, neexistând procese-verbale de recepţie a lucrărilor care să confirme realizarea lucrărilor.

La Maşloc au fost găsite diferenţe între valoarea betonului din contract şi cea decontată ulterior de executant, auditorii consemnând „decontarea către acelaşi executant a unui preţ mai mare pentru betonul pus în operă la executarea lucrărilor la terenul de sport al unităţii şcolare, fără a se menţine preţul contractat iniţial.”

Prestaţii misterioase

Lucrări pe încredere au fost remarcate la Niţchidorf, unde raportul de control al Curţii de Conturi consemnează că, „în cazul obiectivului «Finalizare lucrări de amenajare a curţii şcolii», nu au fost prezentate, caietele de măsurători, desenele calculele, graficele de execuţie, situaţiile de lucrări executate, confirmate, pe baza cărora, împreună cu constatările efectuate pe teren, achizitorul trebuia să aprecieze dacă sunt întrunite condiţiile pentru a convoca comisia de recepţie, conform clauzelor contractuale.”

În urma controlului, la Orţişoara lucrările de la Căminul Cultural s-au dovedit a fi problematice, aici raportul de control menţionând contractarea şi decontarea lucrărilor fără documente justificative. În plus, se arată în raport, „valoarea contractului a fost diminuată prin act adiţional cu suma de 551.000 de  lei.”

Raportul de control de la Saravale scoate la iveală decontarea lucrărilor aferente sistemului de alimentare cu apă din comună, preţul la ţeava utilizată fiind cu mult mai mare decât preţul real din facturile furnizorilor de materiale. Şi acelaşi raport consemnează plata unor misterioase servicii, mai precis, angajarea şi decontarea unor servicii urmare încheierii de contracte de prestări servicii cu o persoană fizică autorizată, pentru servicii de mediu ce nu pot fi justificate.

Prestaţii problemă par să fi fost depistate în urma controlului şi la Sînmihaiu Român, unde auditorii au cerut justificarea cu documente din care să reiasă că piatra spartă achiziţionată a fost transportată şi recepţionată de UATC Sînmihaiu Român şi pusă în operă. Şi tot aici auditorii nu au reuşit să-şi dea seama dacă reabilitarea acoperişului Primăriei era sau nu o lucrare necesară.

Combustibilul a dat bătăi de cap reprezentanţilor Primăriei Voiteg, auditorii remarcând că, potrivit contractului de execuţie lucrări la contract privind pietruirea uneo drumuri comunale, s-au constatat lucrări de pietruire executate în Voiteg pentru care s-ar fi decontat nejustificat  3.120 de litri de motorină.

Deşi, poate, nu au amploarea neregulilor descoperite la Primăriile mari, aceste nereguli contribuie şi ele la decimarea bugetelor locale, în condiţiile în care, oricum, există numeroase plângeri cu privire la perpetuarea unor bugete de avarie, precum şi discriminările pe criterii politice la împărţirea banilor de la nivel central sau judeţean.

„Eu am făcut un studiu pe această temă şi am constatat că sunt diferenţe de cel puţin 20 – 30% între bugetele celor de o anumită culoare politică. Favorizate au fost, evident, Primăriile cu aceeaşi culoare politică cu a «şefilor» care au făcut împărţirea. Anul acesta am constatat într-adevăr o îmbunătăţire, în sensul că nu mai sunt discrepanţe atât de mari pe criterii politice”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Sporuri ciudate

Nici de această dată nu au lipsit din auditurile Curţii de Conturi referirile la sporuri misterioase date de unele Primării.

Astfel, la Primăria Jimbolia raportul de control consemnează faptul că “au fost evidenţiate şi angajate la plată în mod nelegal sporuri de fidelitate, de confidenţialitate, pentru condiţii periculoase – acesta fiind acordat personalului Bibliotecii orăşeneşti –, sau de prevenţie – acordat personalului care desfăşoară activitate de secretariat-administrativ, gospodărire, întreţinere – reparaţii şi de deservire.

La Primăria Boldur, s-a constatat că personalul contractual şi funcţionarii publici au beneficiat de plata unui spor de fidelitate şi loialitate şi a unui spor pentru “muncă penibilă” de 15%, “contrar noului cadru legislativ care reglementează salarizarea personalului bugetar.”

Pe de altă parte, a continuat consemnarea acordării controversatului spor de dispozitiv ca un prejudiciu, primarii fiind somaţi să recupereze sumele de bani date în acest sens personalului instituţiei. Aceasta, deşi există şi la nivel local zeci de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care oficializează legalitatea acordării acestui spor.

“Curtea de Conturi persistă într-o greşeală, pentru că acest spor, potrivit legii, nu mai există de ceva timp, fiind inclus în salariu. Noi vom continua să atacăm actele emise de primării, prin care se cere recuperarea retroactivă a acestor sume aferente sporurilor de dispozitiv, în urma deciziilor Curţii de Conturi. Avem şi la Dumbrăviţa o situaţie recentă de acest tip”, ne-a declarat Tiberiu Negrei, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie.