Prima achiziţie de valoare a Primăriei Timişoara pe 2016 a fost un pachet destul de mare de servicii de topografie şi cadastru. Astfel, Municipalitatea face un prim pas concret în vederea elucidării degringoladei cadastrale în care se găsesc o parte din terenurile şi imobilele sale.

Momentul adevărului

„Servicii de cadastru şi topografie (documentaţie cadastrală şi intabulare) pentru bunurile imobile (clădiri şi terenuri) din domeniul public şi privat al Municipiului Timişoara” – aceasta este prima achiziţie de valoare realizată de Municipalitatea timişoreană în 2016.

Astfel, în baza unui acord-cadru se vor încheia contracte subsecvente pe câte un an calendaristic sau ori de câte ori va fi necesar pentru prima înscriere în sistemul integrat de cadastru, sau actualizarea informaţiilor cadastrale pentru clădiri şi terenuri ale Primăriei. Acordul cadru stabileşte o „marjă de prestare” generoasă, respectiv minim un metru pătrat şi maxim cinci milioane de metri pătraţi. Pentru acest acord-cadru Primăria Timişoara vrea să investească suma de două milioane de lei, valoarea unui contract anual subsecvent fiind de maxim 500.000 de lei.

Această primă alocare de fonduri bugetare din acest an este de natură să sugereze faptul că Primăria chiar vrea să-şi facă ordine în haosul cadastral în care se găsesc şi acum o bună parte din bunurile imobiliare ale municipiului.

Consilierul local PNL Simion Moşiu spune că e bine că există măcar acum această iniţiativă de a se lămuri situaţia cadastrală a bunurilor imobiliare ale Primăriei, „în fine, ce a mai rămas din ele după ce băieţii deştepţi şi-au luat cota-parte. Totul este să nu se rezolve doar situaţia anumitor bunuri, şi e important să se acţioneze şi în baza unui plan bine stabilit, să se ştie de unde începem – din centru, de la periferie. Opinia mea e că multe din proprietăţile ţinute în ceaţă până acum au fost păstrate aşa intenţionat de funcţionari din cadrul Primăriei, şi s-a profitat din plin de pe urma acestei lipse a unei situaţii clare”.

Străzi întregi „în ceaţă”

De-a lungul ultimilor ani au existat numeroase controverse legate de clădiri şi terenuri care aparţinuseră Municipalităţii şi care au fost revendicate şi ulterior retrocedate, deşi existau îndoieli cu privire la justeţea respectivelor revendicări. După cum a ieşit ulterior la iveală, aceste revendicări controversate au fost posibile şi pentru că o bună parte din patrimoniul Primăriei este în ceaţă. Conform oficialilor Primăriei, proprietăţile care nu sunt intabulate se află în tot oraşul, dar şi în zona în care urmează să se construiască inelele rutiere aferente centurii oraşului. După calculele angajaţilor Primăriei, mai sunt „vreo 2.000 de terenuri” care trebuie intabulate. „Am descoperit străzi întregi care nu sunt intabulate, şi în această situaţie nu e una sau două străzi, ci câteva sute. Sunt nişte costuri mari pentru această operaţiune de intabulare, pe care trebuie să le suportăm, deşi normal şi legal ar fi fost ca aceste proprietăţi să fie intabulate de-a lungul timpului. Cred că, până la urmă, fosta conducere a Direcţiei de Patrimoniu va trebui să dea nişte explicaţii detaliate pe această temă, la diverse structuri de specialitate ale statului”, spuneau, pe această temă, oficiali din Primăria Timişoara.  

Recent s-a făcut public şi faptul că nu mai puţin de cinci pieţe agroalimentare din Timişoara nu sunt intabulate şi, din acest motiv, nu au nici autorizaţie de funcţionare. Este vorba despre Piaţa Dacia, de pe strada Stelelor, din zona Circumvalaţiunii, Mehala, de pe strada Grigore Alexandrescu, Giroc, de pe strada Naturii, Doina, din strada Mureş, şi Iosefin, din zona străzilor Văcărescu – Iosefin.  Municipalitatea a recunoscut că, în urma unor controale ce vizau patrimoniul său, Curtea de Conturi a cerut Primăriei să obţină autorizaţiile de funcţionare a pieţelor, pentru care este necesară întocmirea  unor documentaţii cadastrale, şi să le intabuleze.