După luni de tăcere, protestul PNL față de boicotul PSD la adresa legii votului prin corespondență nu rezolvă nimic. Nici consensul cu PSD asupra proiectului AEP, care e un eșec previzibil. Strategia aceasta se va întoarce împotriva PNL.

O lege a votului prin corespondență va putea fi aplicabilă la alegerile de anul viitor doar dacă va fi adoptată până în 31 octombrie, conform Curţii Constituţionale şi în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia. E, însă, trecut deja de jumătatea lunii octombrie și…

Avem un proiect legislativ în fază incertă – adoptat tacit de Senat, în 22 aprilie, dar blocat, după aceea, la Comisia Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Avem învinuiri publice pe care parlamentari ai Puterii și ai Opoziției și le aduc reciproc. Și o grevă japoneză pe care PNL, invocând boicotul PSD, le-a impus-o, la început de octombrie, parlamentarilor proprii, până la votarea legii votului prin corespondenţă. Reacții inutile şi de o tristă hilaritate. Pentru că, de la moţiunea PNL din luna mai, nimeni de la vârful PNL nu a scos un cuvânt nici despre tertipurile PSD de tergiversare a acestei legi, nici despre ignorarea de către Victor Ponta şi Valeriu Zgonea a scrisorii deschise pe care 13 asociaţii din Diaspora le-au adresat-o, solicitându-le să adopte legea şi să le ceară scuze românilor din străinătate, pentru umilinţa din noiembrie 2014. Și pentru că, tot de luni de zile, cât PNL l-a avut pe Mihai Voicu şef al Comisiei de Cod Electoral, nu a protestat văzând că PSD îi pune piedici făţişe – asta, ca să fi ştiut poporul că el, PNL, se ţine de promisiunea făcută după prezidenţiale, că îşi respectă electoratul care i-a propulsat candidatul la Cotroceni şi că vrea intrarea în normalitate.

Și mai avem un nou proiect legislativ pe aceeași temă, al cincilea în ultimele luni. Un proiect elaborat în viteză de Autoritatea Electorală Permanentă, fără consultarea societății civile, şi, tot în viteză, intrat luni, în dezbatere, în Senat. Un proiect, cerut de PSD, care începe prost, discriminatoriu, menționând că au drept să voteze prin corespondență doar românii cu domiciliul sau reședința în străinătate. Ceilalţi – cei care lucrează fără forme legale sau care se află provizoriu în străinătate – dacă vor vrea să voteze, vor înfrunta, din nou, umilința –, tradusă în sute de kilometri parcurși până la secția de votare, în secții de vot subdimensionate și cozi interminabile. Surprinzător, însă, e un proiect de lege care a fost votat în unanimitate de membrii PSD și PNL ai Comisiei de Cod Electoral – aceiași oameni care, de luni de zile, nu au căzut de acord asupra unuia dintre cele patru proiecte similare depuse în Parlament. Un proiect de lege comandat probabil doar pentru ca voci din Putere și din Opoziție să poată acuza, în scurt timp, la unison, o lege proastă și să împingă responsabilitatea spre AEP – pentru că e previzibil că, în urma acestui simulacru de interes față de o problemă de importanță majoră, riscurile de a avea o lege nefuncțională, poate neconstituțională, sunt mari.

Ce concluzii se pot trage?

1. Că, de fapt, deciziile grele în PNL, le ia aripa USL a PNL, care face jocurile PSD. Partid cu nu foarte mulţi susţinători printre românii plecaţi din ţară şi, deci, neinteresat ca Diaspora să ajungă în număr cât mai mare la urnele de vot. Dovadă stă faptul că, la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, mii de români din Diaspora au fost împiedicaţi de oamenii Guvernului PSD să-şi exercite dreptul la vot – ceea ce a atras şi un dosar penal, momentan in rem, preluat de DNA de la Parchetul General, în care sunt cercetate fapte de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Dovadă stă și rezultatul votului de atunci: în primul tur de scrutin, candidatul ACL, Klaus Iohannis, obţinuse 46% din voturi, iar cel al PSD, Victor Ponta, 16%, iar în al doilea tur, candidatul ACL, 89%, iar cel al PSD, 11%.

2. Că oameni din PNL îl sabotează pe dl Klaus Iohannis, ajuns preşedinte al României şi cu voturile Diasporei. Care i-a invitat pe liderii partidelor la consultări pe tema legii electorale încă din decembrie 2014, dar şi anul acesta, în ianuarie, în aprilie, în mai, și care promitea public că va urmări cu atenţie soluţia legislativă pentru a asigura votul românilor din Diaspora.

În calendarul stabilit în urma consultărilor cu partidele parlamentare, legile privind reforma electorală urmau să fie adoptate până la sfârşitul sesiunii parlamentare, în iunie. Atitudinea PSD era, însă, previzibilă. „Nu o fac, pentru că Ponta se răzbună pe Diaspora. Nu o fac, pentru că ştiu că în veci Diaspora nu va vota PSD”, spunea recent prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu. Dar PNL pe cine şi de ce se răzbună, trecând sub tăcere, atâtea luni, atitudinea PSD? O vară întreagă, trebuia să o fi ţinut în proteste de stradă, dacă vedea că nu există cale de dialog cu social-democraţii. Nu pentru că le-ar fi zdruncinat conştiinţa, ci pentru ca o ţară întreagă şi Diaspora să fi avut confirmarea boicotului din partea lor. Dar aşa, după luni de tăcere, protestul, formal, de acum, nu rezolvă nimic. Nici consensul cu PSD asupra proiectului AEP, care e un eșec previzibil. Strategia aceasta se va întoarce împotriva PNL, pentru că din partea PNL existaseră așteptări.

Articol publicat şi în Revista 22 pe pagina Puterea a Cincea.