O demisie la umbra Codului Penal

Melania-CInceaDemisia lui Titus Corlăţean de la conducerea MAE nu rezolvă fondul problemei, românii din diaspora având la dispoziţie, şi în turul doi al alegerilor, la fel de puţine secţii de votare. Şi nici nu poate fi catalogată ca un gest de onoare. Pare mai degrabă o demisie la umbra Codului Penal.

 

Titus Corlăţean şi-a anunţat demisia de la vârful Ministerului Afacerilor Externe. La opt zile, însă, după declanşarea scandalului din ziua alegerilor primului tur de scrutin. La şapte zile după ce şeful său, premierul Victor Ponta, refuza să-l demită şi declara că va destitui „toată echipa MAE”, dar numai dacă, în turul doi al alegerilor, se vor repeta problemele din turul întâi. La patru zile după ce BEC anunţa public că este de competenţa MAE să deschidă noi secţii de votare în străinătate, dar staff-ul ministerului se încăpăţâna să nu remedieze problema, susţinând că nu are ce face. Şi la o zi după ce tot MAE, sfidând declaraţia BEC, anunţa că nu suplimentează numărul secţiilor de votare şi că îşi trimite în străinătate personalul din centrală, vreo 800 de oameni, nu se înţelege pentru ce.

Demisia lui Titus Corlăţean de la conducerea MAE nu rezolvă, însă, fondul problemei. Românii din diaspora vor avea la dispoziţie la fel de puţine secţii de votare ca în turul întâi, iar detaşarea în străinătate a 800 de angajaţi ai MAE nu face altceva decât să sporească aglomeraţia din secţiile de vot şi să majoreze cheltuielile din banul public.

În plus, această demisie nici măcar nu-i reperează onoarea. Pentru că dl Corlăţean nu a renunţat la funcţie copleşit fiind de jenă, admiţându-şi incompetenţa, după ce a văzut ce s-a întâmplat în diaspora, când mii de români plecaţi din ţară, ţinuţi ore în şir la cozi pentru a vota, au fost realmente umiliţi de personalul MAE şi, mai mult, foarte mulţi, împiedicaţi să voteze. Nu a demisionat nici după multele articole de presă care acuzau această atitudine a Guvernului, a MAE şi a sa. Nici după protestele românilor din ţară, de la sfârşitul săptămânii trecute, când mii de oameni s-au solidarizat cu românii din diaspora, cerând Guvernului să nu le obstrucţioneze dreptul legal de a vota.

De ce a demisionat, de fapt, dl Corlăţean, acum? Nu este exclus ca la mijloc să fi fost doar teama că lucrurile au mers deja prea departe. Potrivit art. 385 din Noul Cod Penal, „împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”.

Indicii care duc la ipoteza că la împiedicarea românilor din diaspora să-şi exercite dreptul la vot nu s-a ajuns dintr-o simplă eroare, că este vorba despre o acţiune sistematică, au existat deja după primul tur de scrutin. Proastei organizări a scrutinului – generată de faptul că MAE nu a comunicat eficient pe seama necesităţii declaraţiei pe proprie răspundere şi nu a pus la dispoziţie formularul online, care are menirea împiedicării fraudei la vot, o situaţie discutabilă în condiţiile în care votul multiplu este o infracţiune sancţionată deja de art. 387 din Codul Penal – i s-a adăugat decizia autorităţilor de a închide secţiile de votare la ora 21. Asta, în ciuda numărului imens de români care stăteau la coadă de ore întregi şi care nu apucaseră să voteze, şi în ciuda faptului că Legea 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, republicată 2011, ar fi permis prelungirea procesului electoral. Apoi, să nu uităm de faptul că nu s-a putut vota prin corespondenţă. Acest tip de vot, care ar fi împiedicat ajungerea la astfel de situaţii, s-a lovit de un refuz constant de a fi legiferat. 

Acestor indicii li se poate adăuga acum, ca factor agravant, refuzul MAE de a suplimenta numărul de secţii de votare, în ciuda a ceea ce s-a întâmplat şi în ciuda declaraţiei BEC că există temei legal pentru acest lucru care, în plus, e de datoria MAE. În atare situaţie, e previzibil ce se va întâmpla, în 16 noiembrie, la secţiile de votare din străinătate…

Prin urmare, nu cumva dl Corlăţean a ieşit din joc aşa cum a ieşit, în preajma Referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din 2012, Ioan Rus, pe atunci ministru de Interne? În august 2012, în timp ce MAI se bâlbâia oficial în privinţa cifrei privind numărul românilor cu drept de vot, Ioan Rus luase decizia să abando­neze jocul mistificărilor: “Nu pot accepta ca MAI să fie părtaş la ceva ce nu înseamnă lege, respectarea legii în Româ­nia”. Demisia d-lui Corlăţean, în condiţiile menţionate, nu poate fi catalogată ca un gest de onoare. Pare mai degrabă o demisie la umbra Codului Penal.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS