Consiliul Judeţean Timiş şi-a anunţat intenţia de a demara construcţia unei noi maternităţi în Timişoara. Pe un teren încă neidentificat clar. Unde ar urma să se fie mutată Maternitatea Bega, al cărei spaţiu nu ar mai cadra cu cerinţele actuale din domeniu. Voci din CJ Timiş spun că nu există nicio certitudine că se va face ceva concret, ci doar se dau nişte bani pe documentaţii.

Investiţie pe hârtie

O anumită stare de incertitudine legată de viitorul proiect al construcţiei unei noi maternităţi transpare şi din denumirea investiţiei făcută publică de Consiliul Judeţean Timiş îşi anunţă intenţia construcţiei unei noi maternităţi,

„în proximitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă”. De fapt, o mutare a Maternităţii „Bega”.

În motivaţia proiectului se precizează că Maternitatea „Bega”, „organizată pe necesităţile anilor 1941 şi pe legislaţia respectivă, nu mai îndeplineşte normele de organizare spaţial funcţională şi igienico-sanitare.”

În aceeaşi motivaţie se mai menţionează că în această unitate nu se respectă în totalitate împărţirea spaţial-zonală în cele patru zone, curată, murdară, intermediară şi neutră, ceea ce creşte riscul infecţiilor nosocomiale şi scade eficienţa actului medical. CÎn plus, căile de comunicare între sectoare nu respectă normele de dimensiune, normele igienico-sanitare şi normele pentru deplasarea pacienţilor cu handicap (nu există rampă, nu există lift), se mai arată în documentaţia CJ Timiş. Unde  se mai menţionează că la acest spital nu se respectă dimensionarea spaţiilor, iar suprafaţa saloanelor este prea mică faţă de numărul de paturi existent. Totodată, toate instalaţiile, de la cele sanitare, de apă şi canalizare, până la cele electrice, sunt vechi şi nu mai fac faţă necesităţii spitalului. Iar canalizarea şi apele uzate evacuate nu respectă prevederile de mediu, finisajele încăperilor sunt necorespunzătoare, majoritatea saloanelor nu au dotarea minimă necesară, nu sunt respectate normele de iluminat, ventilaţie, apă caldă şi rece, nu există parcări pentru medici şi pacienţi, iar spaţiul verde nu este amenajat corespunzător.

Acestea fiind spuse, oficialii CJ Timiş consideră că se impune realizarea unei noi maternităţi, în preajma Spitalului Judeţean, cu minimum 120 de locuri. Printre avantajele construirii unei noi maternităţi sunt enumerate diminuarea costurilor pentru transportul produselor biologice la laboratoare, realizarea mai uşoară a consultărilor interdisciplinare, la fel, administrarea alimentaţiei şi spălarea şi distribuirea lenjeriei.

Cu toate acestea, proiectul nu specifică dacă există terenul disponibil pentru realizarea unei astfel de investiţii lângă Spitalul Judeţean, dacă a fost identificată o parcelă şi ce statut are – spaţiu public, privat? – chestiuni esenţiale pentru demararea unui proiect de asemenea natură.

În loc de aceste „detalii”, în proiectul CJ Timiş se propune demararea procedurilor necesare pentru realizarea documentaţiei preliminare investiţiei. „Realizarea investiţiei ar duce la creşterea satisfacţiei şi încrederii populaţiei din judeţul Timiş faţă de sectorul sanitar, cu creşterea adresabilităţii la serviciile medicale de profil. Aceasta, împreună cu dotarea spitalului cu echipamente performante, şi management de calitate vor contribui la creşterea stării de sănătate în judeţ, cu consecinţe majore asupra forţei de muncă, zilelor de incapacitate temporală de muncă, profitul întreprinderilor şi a veniturilor locale”, se arată în motivaţia administraţiei judeţene.

„Intenţia e bună, materializarea lasă de dorit”

Unii consilieri judeţeni sunt sceptici cu privire la materializarea acestei investiţii, deşi admit că intenţia ar fi lăudabilă. Unul dintre ei este medicul Georgeta Rus, consilier judeţean PNL. „Ca idee, este excelentă, Timişoara are nevoie de un astfel de spaţiu. Însă la fel ca la acel spital public-privat, materializarea investiţiei este marea problemă. S-au obţinut nişte fonduri care vor fi folosite pentru un studiu de fezabilitate, care nu se ştie când şi dacă va fi folosit pentru demararea investiţiei propriu-zise”, afirmă Georgeta Rus.

Apreciind această decizie drept o manevră de campanie, pentru a se menţiona ca realizare iniţierea acestei investiţii, fără însă să se facă nimic concret, în afară de documentaţie. „De altfel, am întrebat în plen ce garanţii avem că se va materializa acest proiect. Ni s-a răspuns că nu există nicio garanţie. Astfel, se va folosi o sumă destul de mare de bani pentru realizarea unei documentaţii care nu se ştie dacă va fi folosită. Cu această sumă se putea face ceva concret pentru sistemul sanitar din judeţ”, mai spune Georgeta Rus.

În opinia sa, însăşi faptul că administraţia judeţeană nu a identificat clar un teren pe care această investiţie s-ar putea realiza arată că, dincolo de banii cheltuiţi pe studiul de fezabilitate, nimic nu e sigur în ceea ce priveşte acest proiect.