Timişoara este plină cu cratere, tranşee şi promisiuni de reparaţii. Asta, după operaţiuni de îngropare a cablurilor aeriene, de canalizare ori de reparaţii de conducte făcute, toate, după terminarea asfaltării. În urma unor sesizări în serie pe această temă, Primăria vrea să impună reguli mai drastice pentru „spărgătorii experţi”.

Interzis la permise de spargere

Probabil, puţine sunt zonele din Timişoarei care au scăpat de gropile săpate cu ocazia unor lucrări de canalizare sau refacere a reţelei de alimentare cu apă. În ultimele luni, oficialii Primăriei confirmă că au fost numeroase sesizări privind aceşti „spărgători” care, după finalizarea lucrărilor, au uitat să repare porţiunea de asfalt sau spaţiu verde săpat.

Aşa stând lucrurile, Municipalitatea a decis că trebuie luate măsuri mai drastice, pregătind în acest sens un proiect de hotărâre pentru următoarea şedinţă de plen.

Conform proiectului, în cazul unor încălcări repetate ale normelor privind lucrările tehnico-edilitare executate pe domeniul public, respectiv în cazul a trei abateri, executantului nu i se va mai elibera niciun permis de spargere pe raza Timişoarei, până la îndeplinirea cumulativă a două obligaţii: predarea către Primărie a amplasamentelor tuturor lucrărilor ce afectează domeniul public, aflate în derulare la data aplicării celei de-a treia sancţiuni, şi plata tuturor amenzilor stabilite prin cele trei procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
În caz de nerefacere a domeniului public afectat, executantul va fi sancţionat cu amendă contravenţională şi cu plata cheltuielilor pentru refacerea tramei stradale, conform devizului întocmit de către constructor. Lucrările de refacere a drumului se vor realiza de către executantul cu care s-a încheiat contractul de întreţinere străzi sau trotuare din sectorul afectat de execuţia lucrărilor tehnico-edilitare în cauză, iar contravaloarea lucrărilor se va recupera de la executantul în culpă.

Reprezentanţii Primăriei susţin că în ultimele luni au constatat numeroase încălcări ale reglementărilor legate de obligaţia reparării după efectuarea de lucrări pe domeniul public. “Au fost executate lucrări fără obţinerea permisului de spargere, nu a fost  respectată durata de execuţie a  lucrărilor aprobată prin permisul de spargere, nu a fost respectată modalitatea de execuţie, nu au fost îndepărtate molozul şi pământul rezultate din săpătură, refacerea sistemului rutier afectat nu a fost executată corespunzător, conducând la tasări ale drumului, la care se adaugă semnalizarea necorespunzătoare sau chiar nesemnalizarea punctelor de  lucru”, afirmă oficialii Municipalităţii.

Viceprimarul Dan Diaconu atrage atenţia că nerespectarea duratei de execuţie a lucrărilor, a termenului de refacere, a modului de refacere a lucrărilor perturbă derularea fluent a circulaţiei şi conduce la blocaje în trafic prin crearea de cozi imense de maşini. “Semnalizarea necorespunzătoare sau, şi mai grav, nesemnalizarea lucrărilor periclitează securitatea traficului pe sectorul de drum pe care se execută lucrarea, putând provoca accidente şi/sau deteriorări ale autovehiculelor. Pentru  finalizarea  lucrărilor  în conformitate reglementările locale au fost numeroase cazuri în care a fost necesară chiar aplicarea a mai mult de o singură amendă, acordându-se chiar şi şapte amenzi pentru a obliga executantul să respecte prevederile legale”, mai spune Dan Diaconu.

O vină pentru această situaţie ar trebui căutată, poate, şi în uşurinţa cu care se eliberau permise de spargere. În 2014, de exemplu, Direcţia Tehnică a Primăriei Timişoara a întocmit 326 de permise de spargere şi 326 de procese-verbale de predare amplasament, pentru care executanţii au plătit suma modică de 81.500 de lei.

FALT: “Ar trebui cerut sprijinul cetăţenilor”

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Petru Olariu, spune că şi la FALT au ajuns sesizări legate de lucrări pe domeniul public lăsate de izbelişte. “Cred că Primăria ar trebui să urmărească mai bine modul în care aceste firme se achită de obligaţiile legate de refacerea carosabilului sau a spaţiilor verzi distruse. Ar trebui să fie desemnată o persoană diriginte de şantier sau inspector, care să urmărească punctual modul de refacere a ceea ce se distruge. Şi ar trebui cerut sprijinul cetăţenilor, acordându-se mult mai multă atenţie sesizărilor lor”.

Consilier local: “E şi o chestiune legată de poluare”

La rândul său, consilierul local PNL (fost PDL) Simion Moşiu atrage atenţia asupra altui aspect cauzat de lucrările începute pe domeniul public şi finalizate fără refacerea zonelor sparte sau săpate – poluarea din oraş. “E şi chestiunea legată de poluare. Vine vara şi tot acel moloz se transformă în praf. Uitaţi-vă şi pe malul Begăi ce a rămas după constructori – tranşee, mizerie. Nimeni nu a venit să verifice. Iar tot acest noroi transformat în praf generează probleme de sănătate pentru un număr mare de timişoreni. Ca să nu mai vorbim că acelaşi praf, plimbat pe carosabil, se lipeşte de acei cele stâlpişori ai Direcţiei Tehnice, care se transformă într-un focar de infecţie, având mai degrabă rolul de colectoare de praf”, atrage atenţia alesul local.

Spargerile haotice de străzi, la ordinea zilei, de ani şi ani

Abia asfaltate, unele străzi din Timişoara sunt sparte din nou pentru lucrări întreprinse de furnizorii de utilităţi. Scuza cel mai des întâlnită este vechimea reţelei de canalizare, care produce deseori fisuri ale conductelor, spun reprezentanţii Direcţiei Tehnice a Municipalităţii.

Nu sunt puţine situa­ţiile în care, la doar câteva săptămâni după încheierea unor lucrări de asfal­tare, şoseaua sau trotuarul suferă noi spărturi întrucât cineva şi-a amintit că trebuie realizată o lucrare. De cele mai multe ori, aceste reparaţii sunt întâlni­te la reţelele de alimentare cu gaz şi apă, spun reprezentanţii Primăriei, deoarece sunt reţele foarte vechi, unele realizate în urmă cu peste 50 de ani, iar conduc­tele se sparg destul de frecvent.

Iar până se va realiza o reparaţie capitală, vor exista mereu astfel de si­tua­ţii. Dacă se întâmplă o nouă defec­ţiune într-o zonă în care tocmai s-a turnat asfalt, trebuie să se recurgă la spargerea asfaltului, pentru a se remedia problema.

Acestor lucrări, care sunt la ordinea zilei, în ultima perioadă li s-a adăugat operaţiunea de îngropare a cablurilor. După ce cetăţenii s-au tot plâns de felul în care sunt executate lucrările de către firmele care îngroapă cabluri în subteran, reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei au luat atitudine, iar amenzile au început să curgă. O companie de cablu, de exemplu, a fost amendată de 20 de ori în ultima perioadă.

Pe de altă parte, Poliţia Locală Timişoara a primit dispoziţie să amendeze firmele care deţin cabluri în oraş, până când societăţile se vor conforma şi vor introduce firele în subteran. Primarul Nicolae Robu a avertizat chiar că acolo unde nu se remediază problema şi Primăria va tăia cablurile, chiar cu riscul de a-i lăsa pe oameni fără televiziune sau internet. Cablurile aeriene trebuiau duse demult în subteran, din 2012, dar în Timişoara ele încă „împodobesc” stâlpii şi distanţele dintre ei.

„Unele firme n-au făcut aproape nimic pentru a-şi duce cablurile aeriene în subteran. Acolo unde există suportul legal pentru a se interveni cu tăierea cablurilor, evident că se va proceda şi la aşa ceva. Oamenii vor trebui să-şi regleze problema cu furnizorii pentru care au optat”, spune primarul Nicolae Robu.

În anul 2009, Consiliul Local Timişoara a aprobat Hotărârea nr. 184, care prevedea ca în toate zonele şi subzonele funcţionale din intravilanul Timişoarei, amplasarea reţelelor să se realizeze subteran, iar acolo unde există canale tehnice să fie utilizate acestea. De asememea, se mai arăta că toate reţelele supraterane existente pe domeniul public şi privat al Timişoarei vor fi îngropate, până cel târziu la data de 31 decembrie 2012, iar acolo unde există canale tehnice, vor fi utilizate acestea, Direcţia Urbanism din cadrul Primăriei urmând să creeze şi gestioneze o bază de date cu traseele reţelelor de transmisii de date şi transmisii de voce.

Cum nici una dintre aceste prevederi nu a fost aplicată, Timişoara continuă să aibă probleme din acest punct de vedere, atât în cartierele de blocuri din zonele periferice, cât şi în zona centrală.