Prevederea Legii Educaţiei legată de alocarea a 6% din PIB învăţământului este nesocotită sistematic de către guvernanţi, aceasta fiind anulată, de mai mulţi ani încoace, de un articol din Legea bugetului. Situaţia perpetuării subfinanţării învăţământului românesc este considerată inacceptabilă de către co-preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, care îndeamnă cadrele didactice să îşi depăşească starea de resemnare. Întrucât, relevă acesta, banii alocaţi educaţiei reprezintă, în fapt, investiţii fertile şi nu costuri sterile.

Subfinanţare considerată inacceptabilă

Co-preşedintele PNL Timiş Nicolae Robu a criticiat zilele trecute situaţia subfinanţării educaţiei, prin alocarea anuală a unor procente din PIB inferioare procentului stabilit prin Legea Educaţiei. Acesta a precizat că se declară dezamăgit de abordarea demagogică a subiectului legat de finanţarea educaţiei, dar şi de resemnarea cu care cadrele didactice au ajuns să se raporteze la ceea ce  a explicat că este, în fapt, o abatere constantă de la prevederile Legii Educaţiei. Al cărei conţinut, potrivit căruia este obligatorie alocarea pentru educaţie a unui procent de minimum 6% din PIB, nu se aplică, şi aceasta din pricina faptului că Legea bugetului stipulează, în mod constant, de mai mulţi ani încoace, faptul că, în anul bugetar legiferat, respectiva prevedere nu se aplică. Drept pentru care, relevă co-preşedintele PNL Timiş Nicolae Robu, în pofida existenţei unei legi organice care reglementează, teoretic, finanţarea educaţiei, o altă lege vine şi amână, de la un an la altul, aplicarea respectivului articol.

Eludări legislative

„Există o lege organică, cu o astfel de prevedere, dar aplicarea ei se prorogă de la un an la altul”, a explicat Nicolae Robu. Co-preşedintele PNL Timiş a mai precizat şi că, în aceste condiţii, s-a ajuns, practic, la o involuţie a situaţiei finanţării învăţământului în România, de la alocarea unui procent de aproximativ 5,2% – 5,3% din PIB, în 2012, la alocarea unui procent de 2,5%, în 2013, potrivit unor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi la o estimare legată de alocarea a aproximativ 3,7% din PIB în 2015.

„Sistemul de învăţământ a ajuns să se împace mioritic cu acest statut”, a constatat, însă, co-preşedintele PNL Timiş Nicolae Robu, care s-a declarat îngrijorat de resemnarea cu care par să accepte situaţia o serie de exponenţi ai sistemului, printre care acesta i-a enumerat pe rectorii instituţiilor de învăţământ superior, preşedinţii de Senate universitare sau liderii de sindicate din învăţământ. Şi aceasta în condiţiile în care, a mai adăugat acesta, experienţa multor ţări a dovedit că alocarea de procente semnificative din PIB domeniului educaţiei a condus la obţinerea de rezultate notabile, în intervale relativ scurte de timp, dar şi pe termen lung.

„Banii investiţi în învăţământ nu sunt costuri sterile, ci investiţii fertile”, a apreciat Nicolae Robu, care a oferit drept exemplu situaţia Suediei, ţară despre care a precizat că alocă 7% din PIB domeniului educaţiei. Referindu-se la ceea ce ar fi dezirabil să se întâmple, în perspectivă, în România, pentru corijarea actualei situaţii de subfinanţare cronică a învăţământului, co-preşedintele PNL Timiş Nicolae Robu a apreciat că o creştere graduală a alocării bugetare, până la valoarea de 6% din PIB – procent prevăzut de Legea Educaţiei – ar putea reprezenta o soluţie.