Un protest îndreptat împotriva votului recent din Senat în cazul solicitării procurorilor DNA de încuviințare a ridicării imunității senatorului PSD Dan Șova, dar și împotriva moravurilor clasei politice, în general, împotriva nerespectării legii și a încercărilor repetate ale politicienilor de a se pune la adăpost de solcitările Justiției, făcând uz de imunitatea parlamentară a avut loc, vineri seara, în Timișoara.

Apel la decență

Nesocotirea legii de către politicienii români, corupția endemică și superimunitatea care le oferă parlamentarilor posibilitatea de a se proteja de efectele legii, votul recent prin care, în cazul senatorului PSD Dan Șova, Senatul s-a opus cererii formulate de DNA vizând încuviințarea reținerii și arestării preventive au fost amendate, vineri seara, în centrul Timișoarei, îm cadrul unui protest inițiat în baza unui apel lansat pe rețeaua de socializare Facebook.

Protestul ar fi urmat să înceapă la ora 18, însă acțiunea s-a suprapus cu debutul ediției din acest an a Târgului de Paște, astfel încât protestatarii adunați în Piața Operei au fost nevoiți să aștepte până la finalul concertelor. În aceste condiții, protestul a început cu mai bine de o oră întârziere și cu o participare destul de puțin numeroasă în raport cu mobilizarea de care s-au bucurat acțiunile civice ce au avut loc, în Timișoara, în cursul lunii noiembrie 2014, în perioada premergătoare celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale.

Printre cei prezenți în mulțime la protestul de vineri seara s-au numărat reprezentanți ai Societății Timișoara, reprezentanți ai Partidului Mișcarea Populară Timiș, dar și exponenți ai societății civile, care au afișat pancarte pe care se puteau citi mesaje ce îndemnau la mobilizarea populației în scopul igienizării clasei politice. „Apel la decență! Demisia!” ori „Dacă vă pasă, nu stați în casă!” au fost o parte dintre mesajele scandate de participanții la protestul organizat în Piața Operei și la marșul care a avut loc împrejurul pieței, concomitent cu protestele similare organizate în mai multe orașe din România.

„Siguranța aplicării legii nu se vede în România”

Despre miza protestului de vineri seara, despre felul în care percepe evoluțiile recente de pe scena politică românească și despre felul în care se raportează la situația actuală din România am stat de vorbă cu unul dintre cei mai tineri manifestanți pe care i-am remarcat în mulțime.

Michael Spirk, în vârstă de21 de ani, originar din România, studiază în prezent Dreptul la o facultate de stat din Germania și ne-a declarat că a ieșit în stradă pentru că îi pasă de ceea ce se întâmplă în România. Dar și pentru că apreciază că reprezentanților generației tinere le revine responsabilitatea de a se implica în destinul țării lor, întrucât, mai spune acesta, modul în care exponenții clasei politice din România nesocotesc voința exprimată recent, prin votul din 16 noiembrie 2014, de către popor este inacceptabilă. „Este incredibil și inacceptabil ce se întâmplă. Poporul a ieșit acum trei luni, la alegerile prezidențiale, au fost oameni din diaspora care au mers 300 de kilometri ca să dea un vot pentru o Românie mai bună și acuma, zi de zi, se vede că unii sunt protejați de lege și alții vor să se apere, ascunzându-se de ea, fugind de ea și nerespectând-o. (…) Din păcate, siguranța aplicării legii nu se vede în România. În fiecare țară există corupție, și în Germania și în Franța există corupție, dar, din păcate, ceea ce se vede în România este că, la noi, corupția a devenit un fel de lege.(…) Însă ceea ce este, de asemenea, incredibil e că tineretul e dispus să facă schimbarea și să își dea votul pentru schimbare. De aceea au ieșit atâția oameni tineri în stradă”, își argumentează Michael Spirk motivele prezenței în stradă de vineri seara, pe durata scurtei sale prezențe în România.

A adus cu sine un drapel tricolor și mărturisește că este de părere că posibilitatea de a opune rezistență față de nesocotirea legii de către clasa politică și față de corupție ține de determinarea tuturor cetățenilor români, nu doar de a manifesta în stradă, ci și de a-și exprima prompt și tranșant nemulțumirea și de a amenda vehement situațiile de încălcare a legii, prin formularea clară a punctului de vedere în raport cu situațiile care contravin voinței exprimate de popor, prin votul de la alegerile prezidențiale de la jumătatea lunii noiembrie 2014. „Cred că lucrurile se pot schimba, dacă împreună, tânăr sau bătrân, ieșim afară și, poate la fel de important ca demonstrațiile, este exprimarea părerii despre lucrurile care nu ne convin”, opinează Michael Spirk, referindu-se la nevoia de educare și exersare a conștiinței civice.

Cât privește perspectivele pe care le oferă în acest moment România exponenților tinerei generații, Michael Spirk spune că, din nefericire, confruntați cu criza de valori din educație și cu rigorile unui sistem pe care îl percepe a fi inflexibil și învechit, mulți dintre tinerii talentați sunt nevoiți să ia drumul diasporei. Și, atenționează acesta, în condițiile în care nu se va regândi sistemul, astfel încât acesta să ofere oportunități și motivație tinerilor valoroși, există riscul ca elita României să nu mai existe în niște ani.