87 la sută dintre elevii din Timiş, adică peste 60.000, au ales să studieze în continuare religia în şcoală. Dintre aceştia, cei mai mulţi au optat pentru religia ortodoxă, urmaţi de cei care au ales să studieze religia catolică şi religia penticostală.

87 la sută dintre elevii din Timiş, adică peste 60.000, au ales să studieze în continuare religia în şcoală. Numărul celor care nu vor studia la şcoală această disciplină este de 9.106, anunţă Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, religia fiind predată, în acest moment, de 127 de profesori.

Potrivit aceleiaşi surse, dintre elevii care s-au înscris la orele de religie, cei mai mulţi, 51.703 elevi, vor studia religia ortodoxă,  2.347 vor studia religia catolică, iar 4.138 vor studia religia penticostală. În total, sunt nouă confesiuni religioase pentru care s-au depus cereri la şcoli.

Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Aura Danielescu, spune că directorii unităţilor de învăţământ vor fi obligaţi să asigura supravegherea elevilor care au optat să nu înveţe religia

„Se întâmplă şi acum ca, de exemplu, un profesor să lipsească într-o zi: În astfel de cazuri, directorii unităţilor de învăţământ sunt obligaţi să asigure supravegherea. La fel şi în cazul elevilor care nu vor învăţa religia, ei vor fi supravegheaţi. Şcoala se va adapta la situaţie”.

La nivelul întregii ţări, 89,75%, adică 2.123.645 de elevi din totalul celor 2.366.086 de elevi eligibili să formuleze cereri pentru a lua parte la ora de religie, au optat pentru a studia religia, anunţă Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Oficialii acestui minister spun că această situaţie a opţiunilor exprimate de elevi sau de părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora, privind participarea la ora de religie, a fost centralizată în conformitate cu prevederile Deciziei CCR 669/12.11.2014. Prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată în legătură cu prevederile art. 18 alin. (2), teza întâi din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 („La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”) şi s-a constatat că dispoziţiile acesteia sunt neconstituţionale. În motivarea deciziei, se arată că manifestarea liberă a opţiunilor implică în mod necesar iniţiativa proprie a persoanei în sensul frecventării disciplinei religie şi nu consimţirea tacită sau refuzul expres. În sensul acestei decizii, elevilor majori şi părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori li s-a oferit posibilitatea de a solicita participarea la orele de religie. Ministerul Educaţiei a informat, din 16 februarie, cu privire la prevederile legale privind participarea la orele de religie în virtutea deciziei CCR, precum şi cu privire la faptul că, în situaţia în care doresc să îşi exercite dreptul constituţional de a participa la aceste ore, conform confesiunii proprii, trebuie să solicite acest lucru unităţii de învăţământ.