Diferenţele de decont la transportul elevilor, sursă de abandon şcolar

După sincopele legate de decontări, din ultimele luni, Ministerul Educaţiei se absolvă de orice vină

transport scolariÎn condiţiile în care la nivelul judeţului rata abandonului şcolar se menţine la cote ridicate, sincopele legate de decontarea transportului elevilor a determinat creşterea numărului de cazuri de abandon tocmai în categoria cea mai expusă: elevii provenind din familii sărace, din mediul rural. Ministerul Educaţiei se absolvă de vină, declarând că problemele legate de diferenţele deconturilor trebuiau clarificate de la un judeţ la altul.

 

Responsabilitate delegată

Este greu de estimat în ce măsură cei aproximativ 400 de copii timişeni care au abandonat şcoala în acest an au luat decizia să renunţe din cauza problemelor legate de asigurarea transportului, respectiv decontarea navetei. Cert este că problemele legate de deconturi – în şcolile din Timiş, elevii să primească, în anul şcolar 2014 – 2015, doar 70% din costul transportului – au făcut ca pe unele rute numărul elevilor navetişti să se reducă la jumătate. Explicaţia logică este că o parte din ei au abandonat şcoala.

Interpelat pe această temă, Ministerul Educaţiei a răspuns zilele trecute, explicând situaţia din Timiş cu ceea ce s-a întâmplat în anul… 2012, când „cu ocazia decontării abonamentelor elevilor, s-a constatat practicarea de către operatorii de transport auto a unor tarife cu diferenţe foarte mari, pentru distanţe similare sau comparativ cu transportul feroviar, ceea ce a determinat insuficienţa fondurilor prevăzute în buget pe întregul an şi a dus la deblocarea decontărilor la nivel naţional.”

Deşi ce s-a întâmplat în 2012 nu are legătură cu situaţia din prezent, Ministerul Educaţiei mai motivează problemele survenite la nivel local cu „situaţia economică a României şi tarifele practicate discreţionar, cu caracter de monopol de unii transportatori”.

Chiar şi cu decontările parţiale din judeţ şi cu sincopele de pe parcursul anului, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, precizează în aceeaşi adresă oficială că situaţia s-a rezolvat acum, în sensul că „la nivelul judeţului Timiş nu există probleme privind întârzierea decontării cheltuielilor de transport către elevi, iar Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice întreprinde, din punct de vedere legal, tot ce este necesar pentru prevenirea abandonului şcolar, prin implementarea unor programe de sprijin şi acordarea de burse elevilor aflaţi în dificultate financiară”.

Cât despre elevii de pe rute de transport şcolar precum Igriş – Timişoara, de exemplu, unde în anul şcolar trecut făceau naveta 50 de şcolari, iar în acest an au mai rămas doar 20, probabil că respectivii copii sunt consideraţi victime colaterale.

Un factor în plus care favorizează abandonul

 Stefan Vlaston Foto AgrepresPreşedintele Asociaţiei EduCer, profesorul Ştefan Vlaston, spune că este posibil ca pentru copiii din mediul rural, proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, problemele legate de decontarea transportului şcolar să fi contribuit într-o oarecare măsură la creşterea abandonului şcolar. "Relevantă e şi situaţia din prezent, când la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a se remarcă o rată de abandon de 21%. Or, este evident că la un asemenea procent Ministerul trebuie să intervină inclusiv cu ajutoare băneşti pentru elevii cu risc crescut de abandon”, mai spune profesorul Ştefan Vlaston.

Oficial, Timişul se numără printre judeţele cu rata cea mai mică de abandon şcolar din ţară, rata actuală fiind estimată la 1,30%, cu o uşoară creştere şi o marjă de eroare de plus sau minus 0,5%. Există, însă, dubii cu privire la justeţea acestui procent.

Cele mai frecvente cazuri de abandon se întâlnesc în mediul rural, acolo unde mai multe şcoli au fost comasate, iar unele familii au decis să nu îşi mai trimită copiii să înveţe în alte localităţi. La oraş, abandonul şcolar se înregistrează la liceele tehnologice.

În ceea ce priveşte motivaţia, situaţia financiară sau distanţa mare au fost factorii care i-au determinat pe părinţi să nu îşi mai dea copiii la gimnaziu sau la liceu.

Conform unui studiu pe această temă, realizat de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Timiş, şcolile în care abandonul şcolar au cunoscut valori mai mari au fost cele din mediul rural, la debutul ciclului gimnazial sau liceal, cele mai multe cazuri fiind înregistrate la Biled, Checea, Banloc şi Liebling. Abandon şcolar crescut s-a observat însă şi în oraşe, Timişoara clasându-se pe primul loc, fiind urmată îndeaproape de Lugoj, Făget şi Jimbolia, unde s-au înregistrat renunţări la studii, mai ales în şcolile generale.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro