Conform unor aleşi locali, singura posibilitatea ca Timişoara să ajungă în parametri în ceea ce priveşte spaţiul verde pe cap de locuitor ar fi plantarea unei păduri în zona Căilor Aradului, Lipovei şi Torontalului, lucru care ar reduce şi poluarea masivă din această zonă generată de trafic. Pe lângă găsirea terenului disponibil, discuţii se mai poartă şi pe seama speciilor de arbori şi a întreţinerii.

Prospecţii pentru o pădure timişoreană

Recent s-a discutat la nivelul Consiliului Local posibilitatea amenajării unei „dubluri” a Pădurii Verzi, respectiv împădurirea unei suprafeţe de aproximativ 50 de hectare în zona Căilor Aradului, Lipovei şi Torontalului. În acest sens s-a adus argumentul că zona cea mai expusă la poluare este cea de nord, nord-vest. „50 de hectare de arboret pe terenul oraşului Timişoara presupun o lungime de zece kilometri şi o lăţime de 50 de metri. Valoarea acestor lucrări este de 610.000 de lei, la un preţ unitar de 12.200 lei pe hectar”, spun aleşii locali care susţin împădurirea în partea de nord – nord-vest a oraşului.

Culmea e că în aceeaşi zonă, în urmă cu zece ani, pe vremea administraţiei Ciuhandu, a mai existat un proiect similar care a eşuat, pentru simplul fapt că nu s-au alocat bani pentru întreţinere. „Proiectul vechi din 2001- 2002 a murit pentru că nu s-a întreţinut. Timp de şase ani trebuie alocat cam 3000 de lei pe hectar. Trebuie avut grijă în fiecare an şi de perdeaua forestieră. S-au plantat atunci pomi, dar nu mai este nimic acum”, s-a precizat în Consiliul Local.

Tocmai în această idee s-a venit cu propunerea ca de această dată să se realizeze un parteneriat cu Liceul Silvic, pentru ca elevii să se ocupe, ca şi practică, de întreţinerea viitoarei păduri.

După ce se va lămuri ce suprafaţă trebuie plantată, dacă se indentifică terenurile necesare în acest sens, precum şi ce specii ar fi oportune, s-ar putea aloca bani chiar în acest an pentru iniţierea acţiunii de împădurire.

S-a propus să se opteze tot pentru salcie energetică, după ce s-a făcut un experiment în acest sens anul trecut. Prima tentativă de plantare nu s-a dovedit, însă, a fi una de succes. „O să vedem cu salcia energetică cum va funcţiona anul acesta, este în replantare de anul trecut, o să vedem cum rezistă în astfel de amplasamente, pentru că anul trecut nu a fost un experiment de succes. E adevărat ca s-a plantat pe un teren care ani de zile nu a avut nici un fel de intervenţie asupra lui”, spune viceprimarul Dan Diaconu.

Aristotel Vişoiu, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara, spune că acest subiect, împădurirea unei suprafeţe mai mari lângă Timişoara, se discută de ani buniş şi este de acord că e nevoie de o nouă zonă împădurită lângă municipiu. „Eu nu sunt de acord însă cu plantarea de salcie energetică – sunt alte specii care sunt aclimatizate şi adaptate foarte bine pe plan local”, mai spune Aristotel Vişoiu.

Pădurea Verde, principalul „plămân” al Timişoarei

În momentul de faţă la Timişoara există aproximativ 17 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, deşi ar trebui să existe 26 de metri pătraţi. S-a venit, în acest context, cu soluţia să se includă Pădurea Verde în aceste spaţii verzi, cu o suprafaţă de peste 500 de hectare. Astfel s-a ajuns artificial la 38 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor.

Anul trecut, într-una dintre şedinţele de plen ale Consiliului Local, s-a luat în discuţie o hotărâre care oficializează obligaţia Primăriei Timişoara, impusă de către instanţă, de a vinde un teren cu o suprafaţă destul de mare în zona Pădurii Verzi, cu un preţ care, spun mai mulţi aleşi locali, este cu mult sub cel al pieţei. Suprafaţa respectivă, însumând 43.480 de metri pătraţi, este cu atât mai importantă cu cât este împădurită, Timişoara fiind în deficit de spaţii verzi. Printr-o sentinţă a Judecătoriei Timişoara din 2008, definitivă şi irevocabilă, Primăria a fost obligată să vândă acest teren unei societăţi comerciale. În urma negocierilor s-a stabilit un preţ iniţial de 150 de euro pe metrul pătrat, plus valoarea masei lemnoase. Preţul a fost atacat însă din nou în instanţă de societatea cumpărătoare şi, printr-o sentinţă a Tribunalului Timiş, s-a stabilit obligativitatea Primăriei Timişoara de a vinde terenul la un preţ fixat prin evaluare de 1.760.940 lei, considerat de mai mulţi consilieri locali extrem de mic.