După mai multe decalări succesive ale termenului estimat pentru finalizarea lucrărilor la subpasajul Michelangelo şi după ce în mass-media locală au fost vehiculate informaţii legate de problemele tehnice apărute din pricina infiltraţiilor de apă, edilul Nicolae Robu anunţă că lucrările pe şantier ar putea fi finalizate în interval de două săptămâni de la momentul reluării lucrărilor. Acesta asigură că problemele tehnice înregistrate au fost anticipate de către specialişti şi că întârzierea finalizării lucrărilor este cauzată exclusiv de condiţiile meteo neprielnice pentru efectuarea în bune condiţii a lucrărilor de hidroizolaţie, şi nu de apariţia unor dificultăţi tehnice dificil de surmontat.

Rigorile tehnice, invocate ca motiv pentru decalarea finalizării  

Edilul Nicolae Robu a informat zilele trecute că lucrările la subpasajul Michelangelo ar putea fi finalizate într-un interval pe care l-a estimat la maximum două săptămâni din momentul în care activitatea pe şantier ar putea fi reluată. Reluarea lucrărilor este condiţionată, însă, precizează edilul, de întrunirea unor condiţii pe care le solicită tehnologii şi despre care acesta spune că se impun a fi respectate, pentru ca lucrarea să poată fi finalizată în bune condiţii:

„E nevoie de temperaturi de peste 5 grade Celsius, atât ziua, cât şi noaptea. Când vor fi aceste condiţii, se poate da drumul la lucrări. În acel moment, voi da ordinul de începere a lucrărilor şi, din acel moment, în termen de două săptămâni, lucrările pot fi finalizate”, a precizat edilul. Acesta a explicat că exigenţele referitoare la condiţiile de temperatură în care pot fi efectuate în bune condiţii lucrările de hidroizolaţie ce se impun sunt stabilite de către specialişti. Şi, a adăugat edilul, referindu-se la informaţiile referitoare la infiltraţiile care au fost semnalate, toate aceste neajunsuri au fost anticipate de către specialişti: „Ceea ce a apărut, specialiştii ştiau că o să apară, dar nu ştiau locul unde o să apară”, a explicat primarul Nicolae Robu. Acesta a explicat că tehnologia de realizare a pereţilor verticali a fost aceea a pereţilor mulaţi şi că, la îmbinarea dintre unele tronsoane pe care s-a turnat betonul, deşi se utilizează ingrediente speciale, ce acţionează ca aditivi, îmbinările nu ies întotdeauna perfect. Motiv pentru care, a mai adăugat acesta, la îmbinarea cu fundaţia şi cu stratul de radier, există porţiuni în care etanşeitatea nu este perfectă. Edilul a detaliat şi cauzele posibile care au condus la apariţia acestor neajunsuri tehnice, precizând că există porţiuni de beton în structura pereţilor – a căror adâncime este de 17,5 metri – a căror etanşeitate nu este perfectă. În plus, a mai precizat edilul, faptul că în locul respectiv pânza freatică este situată foarte sus era un aspect cunoscut de către specialişti, ştiindu-se, de asemenea, şi despre existenţa în zonă a unor surse subterane de unde vine apă. Edilul a mai explicat şi că zonele în care se produc aceste infiltraţiile nu puteau fi cunoscute dinainte, întrucât studiile prealabile nu pot fi efectuate exhaustiv. De aceea, pentru finalizarea în bune condiţii a lucrării, mai spune edilul Nicolae Robu, este nevoie de efectuarea lucrărilor de hidroizolaţie, ce vor consta în aplicarea unei folii hidroizolante, urmată de aplicarea unei folii bituminale şi de operaţiunea finală, de turnare a asfaltului: „Aplicarea acelei folii hidroizolatoare speciale, peste care se vine apoi cu o hidroizolaţie obişnuită, cum se pune la orice asfaltare, necesită peste 5 grade Celsius. Probabil că de luni într-o săptămână voi putea da ordinul de începere a lucrărilor”, a estimat edilul Nicolae Robu, referindu-se la intervalul de timp în care lucrarea ar putea să fie finalizată.

În ceea ce priveşte mobilizarea de efective ale Poliţiei Locale în zonă, edilul a precizat că lucrările efectuate pe şantier au fost extrem de dificile, motiv pentru care, potrivit declaraţiilor acestuia, reprezentanţii Municipalităţii nu îşi pot permite să pericliteze finalizarea lor din pricina unor posibile incidente ce ar putea apărea: „De acolo s-au furat la început pompe, s-au tăiat cabluri, şi evident că trebuie să luăm măsuri să nu se mai întâmple aşa ceva. Pe de altă parte, şantierele îşi au regulile lor şi nu pot pătrunde persoane neautorizate. Asta e o regulă generală.(…)Poliţia Locală păzeşte, opreşte şi accesul, nu are nimeni ce să caute acolo.(…) Responsabilitatea pentru acest şantier este una uriaşă şi noi am considerat că, la ceea ce avem în oraş ca faună, se impune şi o astfel de măsură”, şi-a argumentat edilul Nicolae Robu decizia de a mobiliza pe şantier efective ale Poliţiei Locale, pentru a preîntâmpina posibile incidente.

Decalări succesive ale termenului de finalizare  

Lucrările pe şantierul Michelangelo au fost demarate la jumătatea lunii aprilie 2013. Documentaţia tehnică a fost primită moştenire de actuala administraţie de la administraţia Gheorghe Ciuhandu. Proiectul, în ansamblul său, a vizat fluidizarea circulaţiei şi realizarea unui pasaj subteran. Şi aceasta în pofida numeroaselor opinii critice exprimate de unii consilieri locali, care au apreciat, încă de la început, că realizarea unui pasaj suprateran ar fi implicat costuri de execuţie de două ori mai mici. După începerea lucrărilor propriu-zise, un subiect major de nemulţumire a fost legat de disconfortul generat de restricţiile şi devierile de trafic pe care lucrările desfăşurate pe şantier le-au impus. Şi aceasta într-o zonă din oraş excesiv de aglomerată, mai cu seamă în intervalele orare de vârf. În contextul acestor discuţii, fostul arhitect-şef al oraşului, Radu Radoslav, declara că proiectul aferent pasajului Michelangelo ar fi plecat de la început de la o idee greşită, întrucât în toate marile oraşe se caută soluţii pentru scoaterea circulaţiei din zona centrală, în vreme ce, prin proiecte de genul celui legat de pasajul Michelangelo, se obţine exact efectul contrar, adică concentrarea traficului rutier în zona centrală.

Conform specificaţiilor tehnice incluse în proiect, pasajul subteran care leagă bulevardul Vasile Pârvan de strada Corneliu Coposu va avea o lungime de 583 de metri, dintre care mai mult de 100 de metri este reprezentată de porţiunea acoperită. Lucrările au inclus, pe lângă realizarea subpasajului, şi reabilitarea podului Michelangelo, extinderea circulaţiei în zonă la patru benzi de circulaţie, amenajarea de piste de biciclete şi amenajarea trotuarelor. De execuţia acestora s-a ocupat firma CCCF – Drumuri şi Poduri Timişoara, care a câştigat licitaţia organizată în primăvara lui 2013. Proiectul este finanţat din fonduri europene, iar valoarea totală este de aproape 70 de milioane de lei.

Estimările de până acum ale edilului Nicolae Robu legate de finalizarea lucrărilor la subpasajul Michelangelo au fost, în repetate rânduri, infirmate de realitate. Astfel, dacă iniţial acesta anunţase ca posibilă finalizarea lucrărilor pentru sfârşitul lunii septembrie 2014, ulterior termenul estimat a fost decalat pentru luna decembrie. Când edilul a invocat, însă, ca motiv pentru nefinalizarea lucrărilor condiţiile meteo nefavorabile şi gradul de dificultate al proiectului. Aşa se face că acum, la capătul a mai bine de doi ani de la începerea lucrărilor pe şantier, edilul estimează că, în termen de două săptămâni de la momentul când condiţiile de temperatură se vor dovedi prielnice pentru realizarea lucrărilor de hidroizolaţie, lucrarea ar putea fi, în sfârşit, recepţionată.