Reprezentanţii A.J.O.F.M. Timiş se arată încântaţi de rezultatele preliminare ale bursei locurilor de muncă desfăşurată vinerea trecută, afirmând, că din cei peste 1.300 de participanţi, 90 la sută au fost selectaţi în vederea ocupării unui loc de muncă. Deşi periodic, la nivel naţional au loc târguri de job-uri, cel din toamna aceasta fiind dedicat proaspeţilor absolvenţi, şomajul în rândul tinerilor a crescut în ultimii ani, atrag atenţia reprezentanţii P.N.Ţ.C.D. Timiş, cauzele fiind lipsa unei conexiuni între oferta de pe piaţa muncii şi specializările din sistemul de învăţământ, dar şi împovărarea fiscală a I.M.M.-urilor.

Un sfert din generaţia tânără nu are un loc de muncă

Cu toate că, anual, se organizează burse ale locurilor de muncă dedicate tinerilor absolvenţi, şomajul în rândul tinerilor, la nivel naţional, a crescut în ul­timii ani, atrage atenţia Liviu Popes­­­cu, preşedintele Organizaţiei de Tine­ret a P.N.Ţ.C.D. Timiş.  Conform aces­tuia, dacă în 2008 rata şomajului pen­tru această categorie de vârstă era de 18 procente, trei ani mai târziu, aceas­ta a crescut la 23 la sută, ajungând în momentul de faţă la 25 de procente. În Timiş, rata şomajului pentru tinerii sub 25 de ani este de 16 la sută, iar în cazul celor cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani, somajul este de aproape opt la sută, potrivit statisticilor A.J.O.F.M.Timiş.

În opinia lui Liviu Popescu, una dintre dificultăţile întâmpinate de ti­neri la angajare, în special de cei cu vâr­ste între 18 şi 25 de ani, este neîncre­derea angajatorilor care, în general, nu-şi do­resc oameni fără experienţă în câmpul muncii. O altă cauză a ratei ridicate a şomajului în rândul tinerilor este, în opinia lui, lipsa unei strategii coerente prin care să se creeze o cone­xiune în­tre oferta de pe piaţa muncii şi spe­cializările din sistemul de învă­ţă­mânt: „De exemplu, la Grupul Şcolar «Tu­dor Tănăsescu», din Timişoara, fos­tul U.­M.T, la un laborator de mecanică pro­­fesorul nu dispune de tehnologii ac­tua­le, care se folosesc în domeniul me­cani­cii, ci lucrează tot pe instrumenta­rul de acum zeci de ani. În condiţiile în ca­­re în service-uri auto au nevoie de an­­gajaţi mai mult pe partea de electro­ni­că, de diagnoză, în şcoală neavând condiţii să deprinze astfel de cunoştinţe”. Liviu Popescu mai spune că desfiinţarea şco­lilor profesionale a fost o greşeală, ast­fel ajungându-se în situaţia în care ma­re parte din elevii nu-şi mai doresc să înveţe o meserie, ci doar să meargă la facultate, ca să obţină o diplomă.

Împovărarea fiscală, o cauză a şomajului în rândul tinerilor

În opinia lui Liviu Popescu, o altă cauză care produce şomaj în rândul tinerilor este împovărarea fiscală a micilor întreprinzători, cel mai actual exemplu fiind dorinţa ministrului Maria Grapini – responsabilă pentru portofoliul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Mediului de Afaceri şi Turis­mu­lui – de a introduce impozitului for­fetar. O taxă fixă pentru firmele care desfăşoară activităţi în domeniile serviciilor de cazare şi alimentaţie publică – ho­teluri, pensiuni, restau­rante, baruri, ca­fenele, cât şi pentru întreţi­nerea şi repararea au­to­vehicu­lelor, sec­toare în care acti­vează foarte mulţi ti­neri. „Garantat vor dis­părea locuri de muncă din cauza intro­ducerii acestui nou impozit”, esti­mează Liviu Popescu.

De aceeaşi părere este şi An­dre­ea Paul, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc, lector universitar la Academia de Studii Economice, din Bucureşti. Aceasta afirmă, într-o pos­tare pe pagina personală, că efectul negativ al acestui nou impozit va fi pier­derea locurilor de muncă: „Impozitul forfetar pe care Guvernul intenţionea­ză să îl introducă din 2014 are ca scop limitarea evaziunii fiscale şi majorarea încasărilor la bugetul de stat. Aceasta doar în teorie pentru că, în practică, noul impozit va avea mai degrabă efecte negative. Multe firme mici vor ieşi de pe piaţă, iar cele care vor rămâ­ne vor fi nevoite să crească preţurile”, a precizat aceasta.

Peste 1.000 de timişeni ar putea obţine un loc de muncă

Ediţia de toamnă a bursei locuri­lor de muncă în judeţ, eveniment orga­nizat de Agenţia Judeţeană de Ocupa­rea Forţei de Muncă Timiş, atât la Ti­mişoara cât şi la Lugoj, a avut loc la finele săptămânii trecute.

Potrivit Si­monei Potîng, purtător de cuvânt al A.J.O.F.M. Timiş, în urma acestei ac­ţiuni, în cele două oraşe, circa 1.022 de persoane au fost selectate în vederea ocupării unui loc de muncă. Aceasta anunţă că în termen de o lună va fi pre­zentat şi un raport cu privire la numărul exact al celor care s-au anga­jat în urma selecţiei de la bursa locuri­lor de muncă.

Ofertele celor 53 de angajatori care au răspuns prezent la bursa locu­rilor de muncă au fost de ordinul sute­lor, fiind disponibile 805 locuri de mun­că, dintre care 105 pentru absolvenţii de studii superioare şi 700 adresate persoanelor cu studii medii. Domeniile cu cele mai multe oferte de muncă au fost industria automotive, cu aproape 400 de locuri de muncă, confecţiile de îmbrăcăminte şi încălţămine, cu o sută de posturi disponibile, fabricarea de echipamente electrice de iluminat având 42 de locuri, activităţile de tele­comunicaţii şi comerţ, cu 35 de locuri disponibile fiecare, iar domeniile con­strucţii şi call-center însumând 30 de posturi disponibile. Pentru persoanele cu studii medii oferta locurilor de mun­că a fost destul de însemnată, companii­le timişene având cele mai multe pos­turi de operatori linie producţie, confec­ţioner îmbrăcăminte şi încălţăminte, lăcătuş montator, lucrător comercial, muncitori necalificaţi sau operator call-center. Din cele o sută de posturi dispo­nibile pentru persoanele cu studii supe­rioare, cele mai multe locuri de muncă au fost cele de consilieri financiar, ingi­neri mecanici, specialişti în domeniul calităţii, ingineri electronişti, progama­tori sau ingineri de sistem în software.