Deşi anunţat în 2012 ca un obiectiv de campanie cu realizare imediată, construcţia unui nou corp pentru de clădire pentru secţiile Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” rămase, la propriu în stradă, în urma unor retrocedări la care DNA-ul încearcă să le descâlcească iţele, este încă la stadiul iniţial. Nici foştii promotori de campanie, care au câştigat capital electoral pe urma acestei investiţii promise, nu văd că ar fi posibilă finalizarea mai devreme de 2017. Între timp, Consiliul Judeţean pare că a găsit o „rezolvare” a problemei, mutând o parte din compartimentele spitalului rămase fără sediu în spaţii ale Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului şi ale Spitalului Judeţean.

Mutări temporare care nu rezolvă problema de fond

Consiliul Judeţean Timiş a găsit o „soluţie” pentru secţiile Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” rămase fără sediu, ca urmare a retrocedării unor imobile către foştii proprietari. Administraţia judeţeană a propus şi a şi aprobat darea în folosinţă gratuită către Spitalul de Copii, pentru o perioadă de trei ani, a parterului cu o suprafaţă de 552,80 mp din Pavilionul II, situat în Piaţa Regina Maria nr. 3, administrat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş. La parter îşi desfăşoară deja activitatea Secţia de Nou Născuţi-Prematuri a Spitalului de Copii, iar prin parafarea acestui transfer de drept de utilizare CJ Timiş lasă de înţeles că nu speră ca noul corp de clădire al Spitalului de Copii să fie gata mai repede de trei ani.

Acest aspect este confirmat într-o altă propunere a CJ Timiş prin care se transferă Spitalului de Copii nişte încăperi ale Spitalului Judeţean şi ale Maternităţii Bega. „Urmează a se construi un corp B al spitalului, cea ce implică demolarea clădirii în care-şi desfăşoară activitatea Laboratorul de Anatomie Patologică, motiv pentru care este necesară mutarea laboratorului pentru perioada construirii noului corp de clădire, preconizându-se realizarea noii construcţii în trei ani”, spun reprezentanţii CJ Timiş. Spaţiile respective, date spre utilizare Spitalului de Copii, sunt însă la subsol şi demisol, aici urmând să funcţioneze, printre altele, morga şi, respectiv, Laboratorul de Anatomie Patologică.

Ca atare, prin aceste mutări la subsol se speră probabil că nu se va mai discuta atât de mult despre problema reală a crizei de spaţiu cu care se confruntă Spitalul de Copii, în urma retrocedărilor, şi a promisiunilor de construire a unui corp nou, care nu s-au materializat timp de mai bine de doi ani.

O temă de campanie intens vehiculată

 Problema unora dintre secţiile Spitalului de Copii vizate de evacuarea silită  – după ce Primăria Timişoara a pierdut procesele cu revendicatorii imobilelor – a făcut obiectul unei masive mediatizări în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare din iarna lui 2012, care l-a propulsat înspre fotoliul de deputat pe fostul viceprimar social-democrat al Timişoarei, Sorin Grindeanu.

Campania, derulată pe toată durata campaniei electorale, s-a intitulat “Da! Reuşim” şi a beneficiat şi de susţinerea unor nume sonore ale vieţii publice şi politice locale. După ce a fost confirmat deputat, Sorin Grindeanu a promis că va pleda pentru cauza Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu” în Parlament, insistând pentru alocarea de fonduri pentru Timişoara în vederea finalizării cât mai rapide a celor două noi corpuri de clădire necesare pentru relocarea secţiei de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, a Compartimentelor de Anestezie şi Terapie Intensivă, precum şi a Secţiilor de ORL, Oftalmologie, Pneumologie şi Ftiziologie şi Laborator Clinic. Ulterior promisiunile au fost date uitării, bani pentru demararea efectivă a investiţiei fiind alocaţi abia la sfârşitul acestui an.

Deputat Adrian Diaconu: „În 2016, probabil, mulţi vor dori să-şi asume finalizarea investiţiei ca o realizare”

Deputatul UNPR de Timiş Adrian Diaconu se declară, însă, optimist: „Dacă au demarat lucrările, îmi închipui că niciun politician nu-şi va asuma o decizie care să presupună întreruperea lucrărilor. Cred că lucrarea va continua, odată începută, indiferent dacă Timişul e sau nu agreat de Bucureşti. Spun asta şi din perspectiva anului 2016, când, probabil, mulţi vor dori să-şi asume finalizarea investiţiei ca o realizare, în campania electorală”.