Pentru că la Ministerul Transporturilor contractele pentru construcţia tronsoanelor de autostradă din vestul ţării s-au încheiat fără clauze clare legate de repararea porţiunilor de drum judeţean degradare de utilajele consorţiilor care şi-au adjudecat lucrările la autostradă, pagubele rămân să fie suportate la nivel judeţean. Astfel, Consiliul Judeţean Timiş a decis să prevadă clauze prin care să oblige antreprenorii la reparaţii, clauzele fiind incluse în hotărârile C.J.T. prin care se aprobă utilizarea unor porţiuni de drum judeţean. Iniţiativa, spun o parte din consilierii judeţeni, este tardivă, şi nu rezolvă mare lucru.

O prevedere aproape inutilă

Nu este prima oară când, la nivelul judeţului, porţiuni mari de drum judeţean, unele proaspăt reabilitate, sunt afectate de traficul greu şi lucrările aferente porţiunilor de autostradă din vestul ţării. Unul dintre paradoxurile legate de lucrările de infrastructură este că, în unele cazuri, ceea ce se construieşte sau se modernizează într-o parte a reţelei duce la distrugeri pe tronsoanele vecine. De exemplu, pe autostrada Lugoj – Deva, lucrările au afectat porţiuni destul de mari din drumurile judeţene învecinate.

Problema a fost readusă în discuţie şi la ultima şedinţă de plen, atunci când s-a discutat un proiect legat de aprobarea ocupării de către Societatea Salini S.P.A Roma a unei porţiuni din DJ 681. Este vorba despre o societate care se ocupă de tronsonul de autostradă Lugoj – Deva şi, odată cu aprobarea acestui proiect, conducerea CJ Timiş a propus un amendament, formulat de Comisie Economică, în care se prevede că utilizatorul este obligat să execute toate reparaţiile necesare, ca urmare a deteriorării porţiunilor de drum judeţean.

„Cunoaştem situaţia drumurilor din alte comune, cum ar fi Coştei, Balinţ, unde în urma transportului cu utilaje grele drumul s-a deteriorat. Sigur că investitorii se angajează la început că le vor repara, însă în contractul încheiat cu cei care execută lucrările nu este trecut ce obligaţii au în cazul în care drumurile sunt deteriorate la finalizarea lucrărilor”, afirmă Gheorghe Bologa, preşedintele Comisiei Economice a CJ Timiş.

În opinia sa, dacă există această clauză, nu mai este nevoie să se trimită în inspecţie reprezentanţii drumurilor judeţene, care pot doar să constate dacă s-au reparat sau nu drumurile respective. „Cred că, dacă trecem în Convenţie această clauză, Societatea Salini – sau alte societăţi care vor fi în viitor – vor înţelege că trebuie să repare porţiunile de drum folosite şi deteriorate. Nu cred că este corect să cheltuim banii Consiliului Judeţean pentru reparaţia drumurilor folosite de alţii care realizează profit”, mai spune Gheorghe Bologa.

Consilier local: „Nu ne ajută cu nimic această prevedere”

Totuşi, conform declaraţiilor unor consilieri judeţeni, o prevedere care instituie obligativitatea reparării porţiunilor de drum judeţean nu va avea niciun efect pozitiv, pentru că antreprenorii care se ocupă de autostradă nu se raportează decât la prevederile din contractul încheiat cu Ministerul Transporturilor. Prevederi care, de obicei, nu instituie obligaţii legate de repararea infrastructurii rutiere judeţene degradate. Astfel, se consideră că aceste prevederi contractuale prevalează asupra oricăror regulamente aprobate la nivel judeţean.

Consilierul judeţean PDL Marius Martinescu declară că s-a discutat pe un caz concret, însă fenomenul este de amploare: „Comisia Economică a CJ Timiş a venit cu această propunere de amendament la acel proiect legat de utilizarea unei porţiuni de drum judeţean, amendament care prevede că, dacă se utilizează acest drum judeţean şi, în urma utilizării, se degradează, trebuie să se realizeze reparaţii. Problema este că această menţiune nu are o valoare prea mare, în sensul că antreprenorul se raportează strict la contractul încheiat cu Ministerul Transporturilor. Iar dacă în acest contract nu sunt prevăzute obligaţii legate de repararea infrastructurii judeţene degradate, acest amendament adoptat la nivel judeţean nu ajută la nimic. Pentru că antreprenorul poate spune că pe o anumită porţiune de drum judeţean carosabilul era degradat înainte de a începe lucrări în zonă, iar CJ TImiş nu prea poate dovedi contrariul”.

Drumurile judeţene distruse de lucrări la autostradă, o constantă

Nu este prima oară când problema drumurilor judeţene distruse de lucrări la autostradă intră în discuţia CJ Timiş, însă, pe acest segment, nu s-a reuşit să se facă progrese notabile.

La sfârşitul anului trecut, după ce administraţia judeţeană a aprobat devizul general pentru lucrări de intervenţie aferente proiectului „Ranforsare a sistemului rutier pe Drumul Judeţean Ţipari – Balinţ”, câţiva consilieri judeţeni au atenţionat că o porţiune din acest drum a fost degradată de lucrările la autostradă şi că ar fi normal ca antreprenorul să suporte o parte din devizul aferent reabilitării şoselei. „Ar trebui văzut care este partea de cofinanţare pentru acest proiect care vine din partea celui care a distrus drumul, respectiv din partea firmei care lucrează la autostradă şi la cele două ieşiri pe autostradă. Toţi cei care au circulat în acea zonă au constatat că drumul este distrus foarte mult şi credem că noi nu vom fi doar aceia care să reparăm drumul după cei care le-au stricat. Sperăm că vor veni şi ei cu o parte de cofinanţare la cheltuielile pe care le avem pentru refacerea acestui drum”, precizau atunci, într-o interpelare, reprezentanţii Comisiei Economice a CJ Timiş.

Ca răspuns, conducerea Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş declară că antreprenorul care se ocupă de tronsonul de autostradă a avut în sarcină doar întreţinerea drumului pe perioada execuţiei. „S-a reuşit să facă, totuşi, şi nişte lucrări de execuţie, cum ar fi plombe şi aşa mai departe”, mai spuneau reprezentanţii Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş.

Explicaţiile nu au convins, câţiva consilieri judeţeni solicitând o situaţie a tuturor porţiunilor de drum degradate de lucrările la autostradă. „Cred că ar fi bine să se prezinte o informare scrisă cu privire la situaţia drumurilor judeţene şi comunale care au fost afectate de lucrările la autostradă. În urma acestei situaţii vom şti dacă e nevoie să intervenim pentru ca cei care lucrează la autostradă să lase în urma lor drumurile aşa cum cum le-au găsit”, se menţiona în plenul CJ Timiş. Iniţiativa a rămas însă fără vreun efect.

Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş recunoşteau atunci că sunt probleme în zona Coştei, unde o porţiune din drumul judeţean a fost afectată de lucrările la autostradă, menţionând că s-a discutat cu antreprenorul care se ocupă de autostradă şi că acesta s-a promis că drumul va fi reparat. Ulterior s-au făcut nişte reparaţii, însă doar plombări. Or, drumul trebuia consolidat, susţineau reprezentanţii Direcţiei aflate în subordinea CJ Timiş.

Anul trecut administraţia judeţeană preciza că este nevoie de execuţia unor lucrări suplimentare de întreţinere şi reparaţii de drumuri judeţene şi, ca atare, se impune redistribuirea fondurilor alocate, între anumite categorii de lucrări, în limita bugetului aprobat. Pentru proiectul care a dus la discuţii legate de degradarea cauzată de lucrările la autostradă, „Ranforsare sistem rutier pe DJ 609B Ţipari – Balinţ”, s-au aprobat peste 11,6 milioane de lei, respectiv peste 2.6 milioane de euro (inclusiv TVA), plus valoarea aferentă pe partea de construcţii şi montaj, de mai mult de 10,3 milioane de lei, respectiv peste 2,3 milioane de euro (inclusiv TVA), durata de realizare fiind de şase luni.

În raportul care justifica necesitatea efectuării acestor lucrări se specifica faptul că suprafaţa de rulare este degradată din cauza precipitaţiilor, a circulaţiei şi a lipsei de continuitate a şanţurilor şi podeţelor. Pe unele sectoare, mai spuneau reprezentanţii CJ Timiş, îmbrăcămintea bituminoasă este caracterizată de multiple şi frecvente defecţiuni sau reparaţii ale îmbrăcăminţii şi structurii de rezistenţă. Ceea de permite infiltrarea apelor din precipitaţii în corpul drumului – dispozitivele de colectare şi evacuare a apelor fie lipsesc, fie sunt într-o stare tehnică necorespunzătoare. În plus, s-a ajuns la concluzia că semnalizarea rutieră este incompletă sau degradată fiind necesară completarea sau înlocuirea cu table indicatoare noi. „În concluzie, starea tehnică a drumului nu asigură condiţii de circulaţie corespunzătoare din punct de vedere al confortului şi siguranţei rutiere”, se arăta în raportul de constatare al CJ Timiş.