Pasajele pentru urşi, de pe autostrada Lugoj – Deva au costuri de proiectare „în alb”

Statul pare dispus să plătească sume foarte mari pentru aceste soluţii tehnice fără de care nu se poate realiza tronsonul de autostradă

Ursi traversand soseauaGuvernul anunţa, la sfârşitul anului trecut, că subtraversările pentru urşi care vor fi construite pe tronsonul de autostradă Lugoj – Deva vor costa Guvernul între 30 şi 32 de milioane de euro, fără aceste soluţii de traversare pentru mamifere mari proiectul fiind blocat. Conform unei poziţii recente exprimate de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, Guvernul nu ştie nici măcar costurile suplimentare de proiectare ale acestor investiţii, ele urmând să fie aflate post-factum. E ca şi cum Statul ar recunoaşte că e dispus să plătească aproape oricât pentru aceste obiective, încă din faza de proiect.

 

Costuri aflate după achiziţie

Deşi primul tronson al autostrăzii Lugoj – Deva, în lungime de 27 de ki­lometri, a fost deschis circulaţiei la sfârşitul anului trecut, lucrările fiind finali­zate cu nouă luni mai târziu decât ter­menul stabilit, şi, cu toate că fost ob­ţinut şi avizul de mediu pentru această lucrare, premierul Victor Ponta anunţa că pentru acest tronson subtraversările pentru urşi vor costa “vreo 30 de milioane de euro”.

În acest sens, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor a primit mai multe interpelări parlamentare în care i se cereau explicaţii cu privire la “impactul modificărilor la proiectul tronsonului din autostrada Lugoj – Deva ca urmare a construirii subtraversărilor pentru animalele sălbatice”. Într-una din aceste interpelări se preciza că în proiectul primului lot al tronsonului din autostrada Lugoj – Deva nu a fost prevăzută posibilitatea construirii subtraversărilor pentru animalele sălbatice, în special pentru urşi, al căror efectiv este semnificativ în zonă. Totodată, lipsa avizului de mediu a întârziat mult demararea lucrărilor la acest obiectiv de infrastructură. Guvernul a fost nevoit să facă demersurile necesare pentru a remedia acest lucru şi pentru a aloca fondurile suplimentare realizării acestor subtraversări. Este vorba de un tronson important, situat pe traseul Coridorului IV pan-european de transport, a cărui finalizare a fost întârziată din cauza lucrărilor generate de realizarea modificărilor la proiectul iniţial. Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură i se cerea să precizeze care au fost costurile suplimentare în urma revizuirii proiectului prin care au fost prevăzute subtraversările respective şi cine a suportat aceste cheltuieli.

Răspunsul Departamentului guvernamental la aceste interpelări nu doar că nu lămureşte mai nimic, dar este mai degrabă de natură să stârnească îngrijorări cu privire la costul pe care statul ar fi dispus să-l suporte pentru aceste lucrări care ar fi trebuit prevăzute de la bun început în proiect. „Contractele aferente tronsoanelor 2, 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj – Deva se află încă în perioada de proiectare. În prezent nu sunt definitivate la nivel de detaliu soluţiile necesare asigurării trecerii mamiferelor mari. Costurile pentru aceste soluţii tehnice suplimentare, impuse prin Acordul de Mediu RO-ANPM – 7/09.09.2010, revizuit în data de 24.12.2013 vor putea fi cuantificate după finalizarea proiectelor tehnice. Până în prezent nu au fost decontate sumele aferente acestor soluţii suplimentare”, au precizat zilele trecute reprezentanţii Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor.

Deputatul hunedorean PNL Radu Bogdan Ţîmpău, care a realizat interpelări pe această temă, apreciază răspunsul ca fiindunul cel puţin ciudat”: „Este ca şi cum s-ar spune că se achiziţionează ceva mai întâi, şi abia după aceea urmează să se vadă cât va costa. Nu este pentru prima oară când Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură dă asemenea răspunsuri la interpelările parlamentare”.

Pasaje pentru „potenţiali” urşi

În luna septembrie a anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că o porţiune de autostradă, finanţată din fonduri UE, nu poate fi realizată pentru că nu are aviz de mediu, deoarece nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversări ecologice pentru urşi: “Nu reuşim să semnăm, pe bani europeni, un tronson de autostradă în regiunea Deva, pentru că n-am făcut subtraversarea pentru urşi. Probabil că pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru că trebuie să facem o subtraversare ecologică pentru urşi. Iubesc urşii, iubesc toate animalele, dar trebuie să facem şi autostrăzi, ca oamenii să trăiască în ţara asta, să nu mai moară pe drumuri în accidente de maşină, să putem să ne dezvoltăm economic, să facem nişte lucruri ca să ne folosim ţara asta bogată, să ne-o folosim bine, păstrând în acelaşi timp cât mai mult din natură”.

Reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timiş afirmă că acest gen de traversări pentru animale sălbatice sunt prevăzute la majoritatea lucrărilor mari de infrastructură rutieră din vestul Europei. Şi la AJVPS Timiş au venit consultanţi care se ocupă de autostradă să ceară o opinie avizată, însă asociaţia timişoreană nu are fonduri de vânătoare prin zonele în care trec segmentele de autostradă.

Totuşi, diferenţa faţă de ce se întâmplă în România este că, la autostrăzile din vestul Europei, aceste subpasaje de trecere sunt prevăzute de la începutul lucrării, nu post-factum, ca la autostrada Lugoj – Deva, unde ajung să coste zeci de milioane de euro tocmai din cauza realizării ulterioare. În plus, un lucru semnificativ în actualul context este şi că, deşi se vor realiza aceste subpasaje pentru urşi, în valoare de 30 de milioane de euro, reprezentanţii AVVPS Timiş spun că pe acest segment nu există urşi. Aceste mamifere oricum, prin firea lor, evită zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradă. Explicaţia logică ar fi că aceste subpasaje nu sunt doar pentru urşi, ci şi pentru căprioare, mistreţi sau alte animale sălbatice din arealul în care se construieşte autostrada.

O lucrare de amploare

Indicatoare autostradaPotrivit reprezentanţilor Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, primul lot al autostrăzii Lugoj – Deva a fost deschis circulaţiei la sfârşitul anului trecut. Acesta a fost construit de consorţiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’Acqua- Cossi Construzioni, valoarea investiţiei fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adaugă TVA. Acest prim lot al autostrăzii Lugoj – Deva are câte două benzi de circulaţie pe sens, zece poduri şi 18 pasaje. Lucrările nu sunt însă finalizate, nefiind montaţi parapeţi şi amenajate spaţii pentru servicii. Acestea urmează să fie finalizate până în anul 2015.

Ca la orice alt proiect similar, nu doar pasajele pentru urşi au generat costuri suplimentare. La sfârşitul anului trecut, după ce la Consiliul Judeţean Timiş a fost aprobat devizul general pentru lucrări de intervenţie aferente proiectului „Ranforsare a sistemului rutier pe Drumul Judeţean Ţipari – Balinţ”, câţiva consilieri judeţeni au atenţionat că o porţiune din acest drum judeţean a fost degradată de lucrările la autostradă şi că ar fi normal ca antreprenorul să suporte o parte din devizul aferent reabilitării drumului. „Ar trebui văzut care este partea de cofinanţare pentru acest proiect care vine din partea celui care a distrus drumul, respectiv din partea firmei care lucrează la autostradă şi la cele două ieşiri pe autostradă. Toţi cei care au circulat în acea zonă au constatat că drumul este distrus foarte mult şi credem că noi nu vom fi doar aceia care să reparăm drumul după cei care le-au stricat. Sperăm că vor veni şi ei cu o parte de cofinanţare la cheltuielile pe care le avem pentru refacerea acestui drum”, au precizat, într-o interpelare, reprezentanţii Comisiei Economice a CJ Timiş.

Ca răspuns la această interpelare, conducerea Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş a precizat că antreprenorul care se ocupă de tronsonul de autostradă „a avut în sarcină doar întreţinerea drumului pe perioada execuţiei. S-a reuşit să facă, totuşi, şi nişte lucrări de execuţie, cum ar fi plombe şi aşa mai departe”.

Explicaţiile par să nu fi convins conducerea administraţiei judeene care a cerut o situaţie a tuturor porţiunilor de drum degradate de lucrările la autostradă. Astfel, s-a cerut întocmirea unei informări scrisă cu privire la situaţia drumurilor judeţene şi comunale care au fost afectate de lucrările la autostradă, cu scopul de a se „şti dacă este nevoie să se intervină pentru ca cei care lucrează la autostradă să lase în urma lor drumurile aşa cum cum le-au găsit.”

Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş au recunoscut că sunt probleme în zona Coştei, unde o porţiune din drumul judeţean a fost afectată de lucrările la autostradă. Aceştia susţin că au vorbit cu antreprenorii care se ocupă de autostradă, au avut întâlniri cu ei pe această teamă, şi s-a promis că drumul va fi reparat. „S-au făcut nişte reparaţii, însă nu de fond, ci doar plombări. Or, drumul trebuie consolidat”, mai spuneau oficialii Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro