Potrivit celor mai optimiste evaluări, proiectul de reabilitare a centrului istoric s-ar putea finaliza cel devreme în vara anului viitor. Asta, dacă nu mai apar complicaţii legate de elemente neprevăzute. Între timp, Municipalitatea încearcă să gestioneze extensiile legate de proiectul bugetului şi graficul de execuţie, în aşa fel încât aceste elemente să afecteze cât mai puţin relaţia cu partenerii europeni care asigură finanţarea.

Buget suplimentar de 3,8 milioane de euro

Până la un punct, era de aşteptat ca proiectul de reabilitare a centrului istoric a Timişoarei să genereze elemente neprevăzute care să lungească termenul iniţial de execuţie şi să crească bugetul estimat iniţial. Chiar şi aşa, însă, sunt destule voci care susţin că există o variaţie prea mare faţă de ce se prognoza şi că proiectarea ar fi nu tocmai inspirată, din acest punct de vedere.

Cert este că zilele trecute Primăria Timişoara a anunţat atribuirea contractului pentru lucrări suplimentare, aferente proiectului de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului. Valoarea cu care au fost atribuite aceste lucrări suplimentare este de 3,8 milioane de lei, adică peste 800.000 de euro. Iar lucrările enumerate de Primărie în documentaţia de atribuire a acestui contract de prestare de servicii duc la o concluzie deloc măgulitoare pentru proiectant: “lucrări suplimentare apărute ca urmare a descoperirilor de situri arheologice, apariţiei de neomogenităţi a straturilor terestre pe porţiuni limitate şi lucrări suplimentare ca urmare a apariţiei unor lucrări ascunse”. Pentru că, până la urmă, nu exista niciun secret legat de faptul că, odată cu excavarea în zona istorică a Timişoarei, se vor găsi situri arheologice de amploare.

Primăria Timişoara va da cei 3,8 milioane de lei – buget suplimentar –, în urma atribuirii cu… o ofertă primită, care, evident, a fost şi admisă, pentru “lucrări de construcţii de drumuri, de stabilizare a solului, excavare în siturile arheologice şi terasament”. Şi cum e nevoie de lucrări suplimentare, rămâne de văzut dacă se va decala şi graficul stabilit iniţial pentru finalizare. “S-a impus reproiectarea în urma descoperirilor arheologice, ori reproiectarea nu poţi să o faci pe bucăţi. Acum, deja se dă unde verde pentru efectuarea de lucrări pe proiectul ajustat şi se poate vedea că în Piaţa Libertăţii a început pavarea, pe strada «Fără nume» şi pe strada Praporgescu, de asemenea, s-a făcut în cea mai mare parte pavajul cu piatră cubică”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Conform Primăriei,  proiectul de reabilitare a centrului istoric se va termina anul viitor, însă în acest an vor fi finalizate lucrările în Piaţa Libertăţii, strada Lucian Blaga, strada “Fără nume”, strada Praporgescu, în Piaţa Ţarcului şi pe strada Vasile Alecsandri.

Fost arhitect-şef: “Se vede că nu s-a realizat o dezbatere publică reală pentru acest proiect”

Radu Radoslav, fost arhitect-şef al oraşului, consideră că actualele deficienţe legate de implementarea proiectului de reabilitare a centrului istoric sunt derivate din lipsa unei dezbateri publice reale, la faza de proiectare. “Marea problemă pe care eu o văd, legată de acest proiect, este că s-a pornit fără o dezbatere publică reală. Iar dificultăţile întâmpinate ulterior sunt toate consecinţele acestei lipse a democraţiei. Proiectul s-ar fi implementat mult mai uşor într-o variantă etapizată. Însă, exact ca la acest proiect de reabilitare a malurilor Begăi, nu a existat o consultare corespunzătoare a opiniei publice. Dacă s-ar fi organizat o dezbatere publică înainte de demararea lucrărilor de reabilitare la centrul istoric, aş fi spus că este nevoie de o abordare etapizată a proiectului. S-ar fi ţinut sau nu cont de sugestia mea, cert este că eu aş fi fost împăcat cu ideea că am făcut tot ce am putut. Aşa, un arhitect sau un proiectant a propus o soluţie, şi fără o confruntare cu alte idei, s-a trecut la implementare. Şi acum nimeni nu-şi asumă nicio responsabilitate”, spuneRadu Radoslav.

La rândul său, Andrei Condoroş, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, filiala Teritorială Vest, afirmă că, în momentul de faţă, e şi greu să-ţi dai seama în ce stadiu de implementare se află acest proiect: “Mi se pare normal să se respecte o anumită etapizare a lucrărilor, în primul rând pentru respectarea graficului convenit cu finanţatorii europeni”.

Contract cu atribuire directă pentru “conducta-surpriză”

Deşi ar fi fost greu de crezut că proiectul de reabilitare al centrului istoric al Timişoarei se va derula fără să apară elemente neprevăzute, a fost cel puţin ciudată încadrarea în această categorie de evenimente a descoperirii unei conducte de gaz, care trece prin Piaţa Sfântul Gheorghe. Astfel, nu descoperirile arheologice sau elementele legate de stabilitatea clădirilor din zonă au complicat proiectul, ci conducta de gaz care, teoretic, nu ar fi trebuit să fie o surpriză, raportată la documentaţia proiectului.

În lipsa unei pregătiri şi a unui plan de acţiune pentru acest “eveniment”, Primăria Timişoara a întocmit un proiect de hotărâre denumit  “Hotărâre privind aprobarea încheierii Convenţiei pentru modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente pe strada Piaţa Sfântul Gheorghe, din Timişoara, aflată în curs de reabilitare în cadrul proiectului Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara”, cu o motivaţie aproape comică, prin formulare şi descriere. Astfel, se preciza în document că, în urma lucrărilor de construcţii din Piaţa Sfântul Gheorghe, “s-a constatat existenţa unei conducte de gaz care trece chiar pe terenul pe care, conform proiectului de reabilitare, urmează să se realizeze un amfiteatru şi împiedică continuarea lucrărilor de edificare a acestuia.”

Formularea impersonală trebuia probabil, să îndulcească concluzia care se desprindea: faptul că, deşi s-a realizat un studiu de fezabilitate amplu şi costisitor, însoţit de documentaţii de şantier la fel de costisitoare, nu s-a constatat existenţa unui elemente extreme de important din zonă, a cărui amplasare nu era clasificată.

“Descoperirea” a dus la discuţii purtate cu reprezentanţii EOn Gaz, în urma cărora s-a hotărât că, pentru continuarea lucrărilor de construcţii privind reabilitarea Pieţei Sf. Gheorghe, este necesară modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente. Astfel, conducta de distribuţie, de presiune redusă, cu diametru de 63 de milimetri şi în lungime de 40 de metri, va fi amplasată în zona plană din apropierea frontului estic al Pieţei Sf. Gheorghe. Şi, plecând de la această situaţie, urmează devize de lucrări suplimentare, şi facturi aferente, pentru că a fost invocată prompt Legea 123/ 10 iulie 2012, privind energia electrică şi gazele naturale, care precizează că, în cazul în care, în mod excepţional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate obiective din sectorul gazelor naturale „să se execute o construcţie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificărilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea şi execuţia lucrărilor în sectorul gazelor naturale şi sub condiţia cedării în patrimoniul operatorului a bunului rezultat”.

Pentru demararea lucrărilor de proiectare şi execuţie, în vederea devierii conductei, Primăria Timişoara a trebuit să încheie o Convenţie pentru modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente în Piaţa Sf. Gheorghe, prin care să cedeze către EON Gaz Distribuţie SA proprietatea obiectivelor rezultate în urma modificării, din momentul punerii în funcţiune a acestora – fără alte pretenţii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare. Totodată, a acordat către EON Gaz Distribuţie SA dreptul dreptul de uz, de servitute şi de acces – fără alte pretenţii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare, pe toată durata existenţei şi funcţionării conductei de distribuţie, în vederea asigurării siguranţei în exploatare, în condiţiile legii şi ale contractelor dintre cele două părţi. Evident, “toate costurile ocazionate de modificarea traseului reţelei de distribuţie gazelor naturale se plătesc din contribuţia proprie a municipiului Timişoara la bugetul proiectului”. După finalizarea analizei, este greu de apreciat la cât de va ridica suma aferentă acestui proiect “colateral” proiectului propriu-zis.

Deocamdată, însă, Primăria a decis să “rezolve”, măcar parţial această problemă, prin achiziţie de servicii prin atribuire directă. Astfel, s-a atribuit direct un contract în valoare de 15.950 de lei pentru “servicii de proiectare şi execuţie (montare) în vederea devierii conductei de gaz pentru obiectivul de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului”.