Anul trecut numărul inculpaţilor condamnaţi în dosarele instrumentate de către DNA şi ajunşi în instanţă a crescut cu peste 40%. Este greu de precizat dacă acest rezultat, confirmat şi în cazul dosarelor instrumentate de către Structura Teritorială Timişoara indică o îmbunătăţire a luptei anticorupţie, pentru că multe din dosarele DNA au vizat infracţiuni economice şi delapidări de fonduri europene.

Mai multe condamnări anul trecut

Anul trecut un număr de 1.051 de persoane anchetate în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost condamnate definitiv, în 2013, ceea ce reprezintă o creştere cu 41% . „Doar şapte inculpaţi din 100 trimişi în judecată au fost achitaţi în anul 2013. Atât experţii Băncii Mondiale care au realizat evaluarea sistemului judiciar român, cât şi cei ai Comisiei Europene care au întocmit Raportul anticorupţie al Uniunii Europene au remarcat procentul scăzut de achitări al Direcţiei Naţionale Anticorupţie raportat la natura complexă a cauzelor care intră în competenţa Direcţiei”, a declarat procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi. Potrivit raportului DNA pe anul trecut, 139 de persoane anchetate de procurorii anticorupţie şi-au recunoscut vinovăţia în faţa instanţei şi au fost judecaţi în baza procedurii simplificate. „În acelaşi timp, trebuie remarcat, că în cauzele de înaltă corupţie sau care au produs prejudicii importante, pedepsele sunt din ce în ce mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse mai mari de cinci ani de închisoare”, a precizat Codruţa Kovesi. Potrivit raportului de activitate al DNA, în 2013, durata urmăririi penale a fost mai mică de un an şi şase luni pentru aproape 85% dintre inculpaţii condamnaţi. „Cea mai rapidă investigaţie a fost finalizată în patru zile, într-o cauză privind fraude cu fonduri europene. Totodată, urmărirea penală a fost finalizată în doar 30 de zile într-o cauză ce a avut ca obiect fapte de corupţie privind suma de 1,4 milioane euro şi un potenţial prejudiciu de 263 milioane de euro”, a mai spus procurorul şef al DNA.

Codruţa Kovesi a mai precizat că durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mică de cinci ani în aproximativ jumătate din dosare. Cea mai rapidă judecată a fost de trei luni, întrucât inculpaţii şi-au recunoscut vinovăţia, iar cea mai lungă de 10 ani, într-o cauză cu 41 de inculpaţi, privind fraude în domeniul bancar. Din perspectiva caracterului descurajator al pedepselor aplicate, din raport reiese că, în continuare, mai puţin de un sfert dintre persoanele condamnate execută pedepse în penitenciar şi că au fost reţinute circumstanţe atenuante în mai mult de jumătate din cazuri. „Dacă unele vulnerabilităţi în activitate pot fi depăşite prin măsuri organizatorice, prin pregătire profesională sau prin completarea resurselor umane, pentru altele sunt necesare modificări legislative. Din această perspectivă, cea mai importantă modificare intervenită în cursul anului 2013 a fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63, prin care, la propunerea DNA, au fost scoase din competenţa acestei structuri investigarea cazurilor de înşelăciune, evaziune fiscală şi cele prevăzute în Codul Vamal al României cu prejudicii peste un milion de euro”, a mai precizat Codruţa Kovesi. În opinia sa, consolidarea unui corp de procurori şi ofiţeri de poliţie judiciară cu experienţă în finalizarea investigaţiilor complexe şi pregătiţi să reziste în condiţii de presiune fără precedent pentru sistemul judiciar reprezintă cea mai importantă realizare.

Mai multe condamnări şi la structura timişoreană

Este greu de apreciat însă, raportat la rezultatul încurajator legat de creşterea condamnărilor, dacă acest indicator poate fi considerat ca un indice relevant pentru îmbunătăţirea luptei anticorupţie. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul Livia Săplăcan  ne-a precizat că această creştere raportată de 41% este legată de condamnările în toate dosarele instrumentate de către DNA, nu doar cele de corupţie. „Este vorba inclusiv de infracţiunile macro-economice de care DNA s-a ocupat până la jumătatea anului trecut”, spune Livia Săplăcan.

Cert este că aceleaşi rezultate sunt valabile şi în cazul structurii teritoriale Timişoara. „Şi în cazul DNA Timişoara în anul 2013 s-a înregistrat o creştere a numărului de condamnări în dosarele instrumentate de procurorii DNA, în raport cu anul 2012”, ne-a declarat procurorul-şef al DNA Timişoara, Tamas Schiffbeck.

Mai multe rechizitorii, dar şi dosare nesoluţionate pe plan local

Conform raportului DNA, Serviciul teritorial Timişoara şi-a desfăşurat anul trecut activitatea în parametri asemănători anului precedent, înregistrând creşteri în ceea ce priveşte numărul de rechizitorii, al cauzelor nesoluţionate, şi al soluţiilor pe fond dispuse. Cantitativ, din 362 cauze de soluţionat (336 în anul 2012, reprezentând o creştere cu 7,7%) au fost soluţionate 158 (145 în anul 2012), din care 109 soluţii dispuse pe fondul cauzei (95 în anul 2012, rezultând o creştere cu 14,74%). Au rămas nesoluţionate 204 cauze (191 în anul 2012), reprezentând o creştere cu 6,81% rezultat al faptului că numărul cauzelor soluţionate s-a menţinut la nivelul anului precedent, cu o mică îmbunătăţire, dar volumul de activitate a crescut.

Prin 12 rechizitorii au fost trimişi în judecată 36 inculpaţi, din care o persoană juridică şi 4 inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2012, prin 9 rechizitorii au fost trimişi în judecată 22 de inculpaţi, din care o persoană juridică şi 8 trimişi în judecată în stare de arest preventiv. Rechizitoriile reprezintă 11% din cauzele soluţionate pe fond (9,47% în anul 2012), acest indicator fiind relevant în condițiile creşterii numărului soluţiilor dispuse pe fond.  Structura centrală a DNA precizează că, din cele 12 rechizitorii realizate de DNA Timişoara anul trecut,  nouă privesc fapte de corupţie, unul are ca obiect infracţiuni asimilate corupţiei, două se referă la infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (reţinându-se un prejudiciu în cuantum de 1.310.873 lei).

Prin prisma calităţii persoanelor trimise în judecată, printre cei 35 inculpaţi persoane fizice sunt doi judecători, şase primari şi un viceprimar de comună, doi comisari de Gardă Financiară, trei consilieri de primărie de municipiu şi  7 directori din alte instituţii publice (şase  de la A.P.I.A. şi unul de la Direcţia de Patrimoniu din Primăria Timişoara). A fost reţinut prin rechizitorii un prejudiciu total de 2.161.223 lei, pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii până la suma de 2.418.431 lei.

În ceea ce priveşte operativitatea desfăşurării activităţii la DNA Timişoara, structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie arată că din 158 cauze soluţionate, 22 au depăşit termenul de un an de la prima sesizare (32 în anul 2012), iar trei au fost souţionate cu depăşirea termenului de şase luni de la începerea urmăririi penale (patru în anul 2012). Au rămas nesoluţionate 131 cauze mai vechi de un an de la prima sesizare (118 în anul 2012), precum şi două cauze mai vechi de şase luni de la începerea urmăririi penale (trei în anul 2012).

În ceea ce priveşte calitatea activităţii de urmărire penală la DNA Timişoara anul trecut a existat o infirmare a soluţiei, o restituire definitivă a cauzei la procuror şi nu au existat redeschideri ale urmăririi penale. Prin trei hotărâri definitive s-a dispus achitarea a şase inculpaţi. Totodată, prin opt hotărâri definitive au fost condamnaţi 40 de inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (faţă de 11 hotărâri de condamnare a 191 de inculpaţi, în anul 2012).

Activitatea LA DNA Timişoara a fost desfăşurată cu toate cele patru posturi de procuror ocupate, din care un procuror a desfăşurat activitate preponderent judiciară. Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluţionate pe procuror şi de circa 52 de cauze rămase în lucru pe procuror. De asemenea anul trecut  au fost soluţionate 189 plângeri sau memorii diverse, precum şi 24 de plângeri împotriva soluţiilor, din care una admisă.  

În concluzie, arată structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a menţinut activitatea în parametrii anului precedent, prin prisma numărului dosarelor soluţionate şi al rechizitoriilor emise.

În ceea ce priveşte cazurile de corupţie instrumentate în justiţie, la aproape zece ani de la trimiterea în judecată tot dosarul Electrica apare menţionat în raportul DNA, raportat la urmarea în instanţă a cazurilor instrumentate la Timişoara. Este vorba de vechiul caz legat de  achiziţia de produse electrice contrafăcute.

În acest dosar, în februarie 2012 Curtea de Apel Timişoara a menţinut dispoziţia de achitare a unor inculpaţi, pronunţată anterior de către Tribunalul Timiş, iar în 2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a respins ca nefondat recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie.

În acest caz DNA „opinează” că „soluţia nu este imputabilă procurorului.” Spectaculoasă în acelaşi raport este şi prezentarea celebrului caz vizând patrimoniul Primăriei Timişoara. „Inculpații, funcţionari din cadrul Primăriei municipiului Timişoara (director, funcţionar Direcţia de Patrimoniu) au concesionat, fără licitaţie, pe 15 ani un teren de 15.368 mp, un teren aferent bazei sportive în favoarea reprezentanţilor unor societăţi comerciale, prejudiciul fiind de peste 200.000 euro (nu este foarte clar în rechizitoriu)”, se precizează în raport.

Documentul consemnează faptul că „procurorul de şedinţă: (nu rezultă cine a fost) a arătat că faptele inculpaţilor sub aspectul laturii obiective au fost comise prin inacţiune, aşa încât aceasta nu poate fi cuantificată”. Or, arată bilanţul DNA, instanţa de fond, apoi Curtea de Apel Timişoara au reţinut că această susţinere a procurorului de şedinţă „este în dezacord cu rechizitoriul, care nu indică ce fapte au fost comise prin inacţiuni”.

Ca atare cauza a fost restituită la D.N.A. – Serviciu Teritorial Timişoara în vederea refacerii actului de sesizare. Şi în acest caz DNA este de părere că „soluţia nu este imputabilă procurorului.”