Locuitori ai comunei Mașloc ne-au semnalat la redacţie câteva decizii ale conducerii Primăriei din localitate, pe care le consideră ca ilegale, catalogându-le ca folosire discreționară de bunuri sau bani publici. Conducerea Primăriei respinge, însă, acuzațiile.

Interese personale susținute din bani publici?

Nemulțumiri legate de activitatea echipei de conducere a Primăriei Mașloc ne-au fost semnalate de un localnic, în numele mai multor cetățeni din localitate. Aceștia evocă ceea ce apreciază a fi modul discreționar în care reprezentanții Primăriei înțeleg să utilizeze banii publici.

Potrivit informațiilor furnizate de un localnic, căruia nu-i vom face publică, însă, identitatea, rezultă că lucrările recente de realizare a rețelei de alimentare cu apă din localitatea Alioș – arondată administrativ comunei Mașloc – ar fi fost efectuate fără respectarea specificațiilor din proiectul tehnic: „Au săpat la adâncime de un metru, pe lângă stâlpii de curent. Nu e permis să faci așa ceva, unii dintre stâlpi s-au înclinat deja”.

Acesta mai spune că, prevalându-se de faptul că mulți dintre locuitorii comunei sunt persoane în vârstă și, deci, vulnerabile și prea puțin pricepute în a-și apăra propriile drepturi, reprezentanții Primăriei ar fi introdus o taxă de 16 lei/lună pentru ridicarea gunoiului menajer: „E enorm de mare această taxă. E de două ori mai mare decât în Timișoara. Să le ceri unor oameni în vârstă să îți plătească din pensie o asemenea sumă pentru ridicarea gunoiului este inadmisibil”. Notificări cu privire la obligativitatea de a achita această sumă retroactiv, ceea ce înseamnă sume cumulate a căror valoare a ajuns, în unele cazuri, până la 9,5 milioane de lei, au fost expediate de Primărie cu precădere persoanelor vârstnice, ni se mai comunică. În cazul multora dintre aceștia a fost dispusă măsura opririi acestor sume direct din pensie. „Este un abuz și o ilegalitate. Secretarul Primăriei a și refuzat să semneze pe un astfel de act, pentru că nu e legal. Au semnat primarul și un inspector din Primărie”, afirmă sursa citată. Care apreciază că acest contract cu firma de salubritate are prevederi aberante și că, atunci când a încercat să afle în ce bază se operează reținerile acestei sume direct din pensie, i s-a răspuns că „ei (reprezentanții Casei de Pensii – n.r.) trebuie să oprească banii”, dacă există dispoziții în acest sens emise de organisme autorizate.

În plus, mai semnalează localnicul, multe dintre abuzuri ar fi comise de către viceprimarul localității, Ionel Lupu, despre care spune că ar comite ilegalități ascunzându-se de răspundere în spatele primarului comunei, Bartha Francisc. Despre care localnicii menționează faptul că, deși a câștigat alegerile pe lista PP-DD, a trecut, în 2014, la PSD, în baza OUG 55/2014.

„Cea mai mare parte din piatra pe care au adus-o ca să pietruiască drumurile din comună este la viceprimar, la fermă. Puțină, foarte puțină, au pus pe drumuri, iar restul e acolo. Și o parte din utilajele de la groapa de gunoi îl deservesc tot pe viceprimar, la fermă”, declară localnicul, invocând o altă situație despre care apreciază că ar proba utilizarea discreționară a banilor publici.

Un alt caz de abuz ar fi votul consilierilor locali, în baza căruia echipa de la conducerea Primăriei ar beneficia de facilități la livrarea de lemne din pădurea comunală aflată în administrarea Ocolului Silvic „Stejarul” Recaș. Materialul lemnos le-ar fi transportat acestora direct acasă, cu tractorul Primăriei, spun localnicii.

Este semnalat, de asemenea, că, în ceea ce privește serviciile de evidență a populației, s-a ajuns în situații care creează premise favorabile comiterii unor fraude electorale. Întrucât, ni se explică, una și aceeași adresă ar apărea consemnată în cărțile de identitate a 150 de cetățeni de etnie romă: „Apar că locuiesc toți la același număr de casă”.

Despre parcul din centrul comunei, ni se mai spune, locuitorilor li s-a comunicat că amenajarea lui ar fi costat în jur de un miliard de lei: „Și sunt acolo un tobogan, două leagăne și cinci bănci”.

Curtea de Conturi, invocată ca garant pentru corectitudinea deciziilor

Contactat de TIMPOLIS, primarul Bartha Francisc spune, în ceea ce privește acuzele legate de reținerea direct din pensii a taxelor aferente colectării gunoiului menajer, că astfel de măsuri sunt dispuse în situația în care se acumulează restanțe la plata serviciilor de salubrizare pentru perioade mai mari de trei ani. Acesta mai spune că Primăriile sunt obligate să încheie anual contracte cu operatori de salubrizare, condiție obligatorie impusă de apartenența la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș.

Primarul mai spune și că, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi, a fost agreat soft-ul cu care Primăria Mașloc lucrează, inclusiv pentru păstrarea evidențelor datoriilor la stat neachitate de către cetățeni și a penalităților aferente acestora.

Și asupra modalității de recuperare a restanțelor, primarul spune că a existat o consultare cu reprezentanții Curții de Conturi. Acesta afirmă că se procedează, în cazul datornicilor, la trimiterea de somații timp de trei ani consecutiv, după care, dacă datoriile nu sunt recuperate, reprezentanții Serviciului Finanțe din cadrul Primăriei recurg, în cazul persoanelor angajate permanent sau a pensionarilor, la notificări vizând reținerea datoriei direct din salariu sau din pensie, prin înștiințarea în acest sens a angajatorului sau a Casei de Pensii, după caz. Bartha Francisc mai spune și că această reținere este aplicată conform legii, într-un procent care nu depășește 30% din valoarea salariului sau a pensiei, succesiv, până la stingerea completă a datoriei.

În ceea ce privește semnalarea potrivit căreia sunt acordate facilități angajaților Primăriei în aprovizionarea cu lemne din pădurea comunală, primarul spune că, prin hotărâre de Consiliu Local, în baza unor bonuri, fiecărui număr de casă îi este alocată anual o remorcă de material lemnos. Costul unui metru cub de material lemnos este de 72 de lei, bani pe care cetățenii din localitate și angajații primăriei îi achită direct la pădurar. În cazul angajaților Primăriei, susţine primarul, singura facilitate este aceea că lemnele sunt transportate din pădure cu tractorul Primăriei. Serviciu pentru care angajații achită 50 de lei cheltuieli pentru transport și combustibil. „Nu putem asigura transportul cu tractorul Primăriei pentru toți locuitorii din comună. De aceea, unii dintre ei se asociază, ca să împartă cheltuielile de transport”, declară primarul.

Acesta respinge și acuzațiile potrivit cărora o parte din utilajele de la platforma de gunoi a localității ar fi utilizate, în folos propriu, de către viceprimar, la ferma sa. „Utilajele respective sunt în curtea Primăriei. Noi am preluat recent, în 22 ianuarie, o platformă de gunoi, cu toate cele necesare utilizării ei. Ca să o dăm în folosință, mai avem nevoie doar de un aviz de la mediu. Platforma va putea fi utilizată de toți cetățenii, în baza unei taxe, care va fi decisă tot prin hotărâre de Consiliu Local. Nici nu am putea proceda altfel, pentru că platforma și utilajele au fost obținute prin proiect, din fonduri europene, a cărui valoare a fost în jur de 500 000 de euro”, explică primarul Bartha Francisc. Acesta precizează că utilajele aferente acestei platforme sunt noi și sunt depozitate în acest moment în curtea Primăriei.

În ceea ce privește utilizarea de material destinat reparării drumurilor comunale la ferma viceprimarului, Bartha Francisc admite că a fost pietruit drumul de acces către ferma viceprimarului. Drum despre care spune că aparține, însă, comunei. Primarul apreciază că era firesc să se pietruiască și acel drum, în condițiile în care, adaugă el, în zona de la periferia localității își defășoară activitatea două ferme. Una dintre acestea aparține viceprimarului Ionel Lupu, iar pentru suprafața deținută și exploatată în zona respectivă, mai explică primarul Bartha Francisc, „domnul viceprimar plătește 50 de milioane de lei impozit”.

Legat de semnalarea potrivit căreia, la o singură adresă, ar domicilia un număr foarte mare de cetățeni de etnie romă, primarul din Maşloc apreciază că acest subiect este „o temă de campanie”. Despre care opinează că a fost readusă în actualitate de către o persoană a cărei identitate, spune edilul, îi este cunoscută. Și, adaugă el, ar fi vorba în respectivul caz de un număr de 20- 23 de cetățeni, al căror domiciliu figurează a fi stabilit într-o casă din localitatea Alioș. Situația, mai spune Bartha Francisc, ar fi rezultatul unei practici despre care acesta declară că ar fi uzuală în perioadele premergătoare campaniilor electorale, când, potrivit declarațiilor acestuia, „se eliberează buletine pe bandă rulantă”. Și, mai spune primarul din Mașloc, actele de identitate la care se face referire au fost eliberate înainte de începerea mandatului său.

Viceprimarul respinge acuzațiile

Contactat şi el telefonic, viceprimarul comunei Mașloc, Ionel Lupu, declară că, atunci când se muncește cu un număr mare de oameni, este imposibil să nu apară și nemulțumiri.Acesta spune că lucrările la rețeaua de alimentare cu apă din Alioș au fost efectuate de o companie specializată, despre care declară că are informații potrivit cărora ar fi respectat specificațiile  din proiectul tehnic și că a efectuat recepția lucrărilor, fără să fie menționate, însă, neajunsuri sau probleme legate de afectarea, în urma săpăturilor efectuate, a poziției stâlpilor de curent electric: „Nu știu să vă dau acum detalii prea multe despre acest proiect. Lucrarea a fost efectuată de către firme specializate. Dar din câte știu eu, dânșii au făcut recepții și nu au fost înregistrate probleme”.

În ceea ce privește valoarea taxei de colectare a gunoiului menajer, viceprimarul spune că autoritățile publice locale au obligația de a încheia, anual, contracte cu companii de salubrizare, pentru că, în caz contrar, autoritățile locale sunt pasibile de amenzi usturătoare: „Suntem obligați să încheiem contracte cu firme de salubritate. Anul acesta contractul a fost încheiat cu firma Saluclean SRL. Probabil, însă, că de anul viitor se va ocupa Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș de problema aceasta, la nivelul întregului județ”, declară Ionel Lupu. Potrivit informațiilor oferite de acesta, valoarea taxei lunare de colectare a gunoiului menajer a fost stabilită, prin hotărâre de Consiliu Local, la 12 lei pe lună. Taxă despre care acesta spune că nu se aplică, la fel ca în Timișoara, pe locuitor, ci pe număr de casă. Evidența efectuării plăților, mai spune viceprimarul, se ține pe calculator, iar acolo se consemnează, în cazul neplății prelungite, inclusiv penalitățile aferente neplății: „Noi nu putem să ștergem din calculator aceste taxe și nici penalitățile pentru neplată. Facturile neplătite generează dobânzi. Și avem în localitate cazuri în care cetățenii nu și-au plătit facturile de cinci sau de șapte ani. De aici aceste valori atât de mari de care se plâng unii dintre locuitori.(…) Există lege care îi obligă pe cetățeni la plata tuturor dărilor. Noi nu am făcut decât să dăm această hotărâre de consiliu, în baza căreia taxa se colectează pe număr de casă, indiferent dacă aceasta este locuită sau nu, și nu pe locuitor”.

În ce privește semnalarea referitoare la piatra destinată drumurilor comunale, despre care unii localnici spun că s-ar regăsi, în mare măsură, la ferma care îi aparține viceprimarul neagă și spune că a fost pietruit, printre altele, și un drum care duce către ferma pe care o deține. Dar adaugă că drumul respectiv aparține comunei: „Este un drum care duce spre fermă, e adevărat. Poate că el nu trebuia făcut, nu știu. Dar este un drum care aparține comunei, care a mai fost reparat și acum zece ani, și acum patru ani, și l-am făcut din nou, în toamna trecută”.

Cât despre situația legată de conținutul hotărârii de Consiliu Local prin care li se acordă facilități la transportul de lemne angajaților Primăriei, Ionel Lupu spune că materialul lemnos nu este furnizat gratuit angajaților: „Ei plătesc 72 de lei/mc, la fel ca și localnicii. Transportul lemnelor acasă se face cu tractorul Primăriei. Dar angajații plătesc 50 de lei cheltuileli de transport și combustibil. Ne-am gândit să îi ajutăm pe angajați. Nu știu dacă știți, dar sunt angajați în primării care au 700 – 800 de lei salariu pe lună. Și am zis că să îi ajutăm cu transportul. Din păcate, nu putem să facem același lucru pentru toți cetățenii din localitate, probabil de aici au apărut și nemulțumirile”.

Iar despre situația semnalată, care evocă eliberarea de documente de identitate pentru un număr foarte mare de cetățeni de etnie romă, pentru aceeași adresă, viceprimarul spune că știe despre situație și, mai mult decât atât, declară că știe și cine anume ne-a semnalat această problemă. Dar, precizează, problema nu e nouă, fiind adusă în discuție, mai ales în perioada campaniei electorale. „Știu cine este autorul acestei semnalări”, mai spune Ionel Lupu, adăugând, însă, și că respectă dreptul fiecărei persoane la opinie. Dar, mai precizează acesta, la adresa din localitatea Alioș la care se face referire, figurează a fi domiciliați nu 150, ci 10 sau 15 cetățeni de etnie romă.

„Nu noi eliberăm documentele de identitate, ci Evidența Populației”, declară viceprimarul. Acesta spune și că „actele de identitate respective au fost eliberate în 2010 sau în 2012, în fosta, nu în actuala administrație”.

Cât privește investiția la parcul din centrul comunei, despre care localnicii apreciază că este dotat modest în raport cu cheltuielile, care s-au ridicat la 1 miliard de lei, viceprimarul spune că din suma respectivă au fost realizate, de fapt, două parcuri, dintre care unul, cel din localitatea Alioș, de la zero.

„Au fost făcute din banii ăștia două parcuri: unul nou, de la zero, în Alioș, cu tot ce presupune: gard de împrejmuire, trotuare, iluminat, bănci, locuri de joacă și mobilier pentru joacă. Parcul de aici, din Mașloc, a fost și el amenajat. Din aceeași sumă, au fost achiziționate dotări și jucării pentru locurile de joacă, ale căror costuri se pot verifica, unele au costat 2 000 – 3 000 de lei”, declară viceprimarul Ionel Lupu.