Reprezentanţii Comunităţii Evreilor din Timişoara şi oficialii Teatrului Naţional au semnalat, formulând puncte de vedere oficiale  pe marginea declaraţiilor recente ale viceprimarului Timişoarei legate de starea în care se află clădirea Sinagogii din Fabric, o serie de informaţii eronate pe care Traian Stoia le-ar fi vehiculat.

Sinagoga din Fabric, prezentată de viceprimar ca o clădire-problemă

Viceprimarul Timişoarei, Traian Stoia, vorbea zilele trecute despre situaţia clădirilor de patrimoniu din oraş lăsate în paragină de către pro­prietarii lor. Pentru aceste imobile ajunse în stare de degradare, Traian Stoia propunea sancţionarea proprie­tarilor, în baza legii 422/2001, care face referire la protejarea monumentelor istorice aflate pe domeniul public şi privat, cu o amendă a cărei valoare maximă poate ajunge la 10.000 de lei.

O astfel de situaţie, spunea oficia­lul Municipalităţii, a fost identificată şi la Sinagoga din Fabric, unde acope­rişul, a cărui structură de lemn este afectată de o ciupercă, prezintă un pe­ricol pentru cei care trec prin zonă. Traian Stoia mai spunea că managerul Teatru­lui Naţional ar fi demarat deja studiul de fezabilitate şi a început reparaţiile de consolidare la acoperişul clădirii, dar că lucrările de reabilitare nu au dobândit o finalita­te, iar clădirea se află în stare avansa­tă de degradare, reprezentând un pe­ricol, aşa încât urmează să fie sancţio­naţi proprietarii. Potrivit viceprima­rului, clădirea aparţi­ne “unei societăţi caritabile care a mai închiriat o serie de edificii în oraş, printre care şi Li­ceul de Arte”, lucru pe care l-a apreciat ca fiind “o chestie tipic evreiască”.

Comunitatea Evreilor: “Afirmaţii nedemne pentru un edil al Timişoarei”

Reprezentanţii Comunităţii Evrei­lor din Timişoara îl contrazic pe viceprimarul Traian Stoia, precizând că “Sinagoga Fabric, asemenea tuturor sinagogilor din oraş, a fost şi a rămas proprietate a Comunitaţii Evreilor Timişoara (parte a Federaţiei Comu­nităţilor Evreieşti din România) şi nu a Fundaţiei Caritatea”. Potrivit Lucia­nei Friedmann, preşedintele Comu­nităţii Evreilor din Timişoara, Sinago­ga a fost cedată prin contract de como­dat (fără ca proprietarul să emită vreo pretenţie financiară), în mai 2009, Tea­trului Naţional din Timişoara, pentru 35 de ani, în scopul renovării şi întreţi­nerii ei, pentru a deveni spaţiu desti­nat manifestărilor culturale din oraş. În plus, Comunitatea Evreilor nu a în­chiriat niciun spaţiu Primăriei Timişoa­ra, aşa cum lăsa să se înţelea­gă vice­primarul Stoia.

Referitor la afirmaţia lui Traian Stoia potrivit căreia proprietarii imobi­lului, care ar închiria clădiri Primăriei, nu renovează Sinagoga, ci recurg la banii cetăţenilor, proveniţi din fonduri­le Ministerului Culturii, catalogată de viceprimar drept o “chestie tipic evre­ias­că”, reprezentanţii Comunităţii  Evrei­lor din Timişoara apreciază că a­ceasta “are o conotaţie evident discri­minatorie, injurioasă şi nedemnă de un edil al municipiului Timişoara, ai cărui cetăţeni loiali suntem în mozaicul etnic al acestuia” şi îi solicită lui Traian Stoia să îşi repoziţioneze afirmaţiile în con­formitate cu adevărul juridic şi să îşi retracteze public cuvintele injurioase la adresa Comunităţii Evreilor Timişoara.

T.N.T.: “Să pună la dispoziţia opiniei publice documentul care atestă pericolul reprezentat de ciuperca din structura de lemn”

O reacţie oficială referitoare la acelaşi subiect a fost formulată şi de Teatrul Naţional Timişoara. Potrivit reprezentantului T.N.T., Codruţa Popov, preluarea Sinagogii din Fabric, în baza unui contract de comodat, a intervenit în 2009, după 24 de ani în care în clădi­re nu a mai avut loc niciun fel de acti­vitate de cult. La momentul preluă­rii imobilului, acoperişul se afla în stare avansată de degradare, pereţii şi lemnăria erau afectate de ume­zeală şi de mucegai, iar zidurile in­te­rioare erau vandalizate. Prima acţiune a T.N.T. a fost, atunci, realizarea de analize, urmată de două etape de igie­nizare, efectuate în paralel cu reface­rea de urgenţă a acoperişului, pentru a-i stopa degradarea.

Reprezentantul T.N.T. face refe­rire la experienţa anterioară a echipei manageriale a teatrului în gestionarea unui proiect de asemenea factură, acu­mulată în timpul muncii la proiectul de recuperare în patrimoniul oraşului a clădirii fostului manej imperial, actuala Sală 2 a T.N.T.

După lucrările de igienizare, în 2010, a fost realizat studiul de fezabili­ta­te al obiectivului “Lucrări de consoli­dare, conservare şi refuncţionalizare – sala de spectacol Sinagoga Fabric Ti­mişoara”, proiect finanţat de către Ministerul Culturii. Ulterior, în baza unui aviz dat în 2011 de Consiliul Tehni­co-Economic al Ministerului Culturii, a fost organizată licitaţia pentru pro­iectul tehnic. Licitaţia electronică a avut loc în 2012, iar recepţionarea proiectului tehnic a fost făcută în mai 2013, acesta aflându-se în prezent la Ministerul Culturii, spre aprobarea Consiliului Tehnico-Economic.

Ca urmare a inexactităţilor şi refe­ririlor eronate care au fost regăsite în declaraţiile publice ale viceprima­rului Timişoarei, care a vorbit despre posibilitatea sancţionării actualilor proprietari ai imobilului în baza Legii 422/2001, privind protejarea monumen­telor istorice, oficialii teatrului îl invită pe acesta “să pună la dispoziţia opiniei publice documentul care atestă perico­lul reprezentat de ciuperca din struc­tura de lemn a acoperişului metalic al Sinagogii din cartierul Fabric, în con­diţiile în care accesul în acest spaţiu este interzis până la finalizarea refunc­ţionalizării, conform proiectului”.